Fuse şi se duse… Gaudeamusu’

Mda, cam ăsta îmi e sentimentul general faţă de Gaudeamus, recent încheiatul tîrg de carte… Am stat la tîrg vreme de trei zile şi jumătate şi parcă a trecut o singură zi… Am făcut kilometri buni bîntuind tîrgul, dar n-am apucat să trec pe la toate editurile. Le-am băgat o mică avere în buzunare nesimţiţilor care ţin „restaurantul” de la etajul superior, pentru ca seară de seară să fiu nevoit să poposesc într-un restaurant adevărat ca să îmi umplu stomacul. Am primit un sac de cărţi, nu mi-am cumpărat nici măcar o singură carte… Paradoxal, nu?
Ce-am constatat, în cele trei zile de întîlniri, lansări, conversaţii sau trageri cu ochiul – bune şi rele de-a valma? Că în ziua de azi, lumea editorială a devenit o sferă a businessului ca oricare alta: cu rechini, cu lovituri sub centură, cu spionaj la concurenţă, cu dezertări şi racolări, cu o luptă acerbă pentru întîietate efemeră. Că PR-ul unei edituri poate foarte bine să înceapă pregătirile pentru tîrg cu editura respectivă, iar tîrgul propriu-zis să-l găsească purtînd ecusonul alteia. Că există tendinţe clare în producţia de carte, că gusturile cititorilor au început să fie luate în seamă ca şi criteriu principal de către editori. Că, dacă nu eşti în primii 25, nu exişti, nici pentru presă, nici pentru vizitatori/cititori şi, mai ales, nu exişti pentru organizatorii tîrgului, cărora li se cam rupe-n paişpe de orice editură care, la tîrg, închiriază mai puţin de 20 de metri pătraţi. Că există oameni care vin la fiecare manifestare de acest fel cu listuţa alcătuită cu grijă şi bifează sistematic tot ce-au reuşit să găsească. Că sînt oameni care citesc, dar şi alţii care se-arată în tîrg numai ca să-i vadă lumea. Că orice mijloc e bun pentru a nimici adversarul, de la ruptul afişelor pînă la ademenirea la o bere a tipului care face sonorizările, taman cînd concurenţa ar avea nevoie de el pentru o lansare. Că oamenii valoroşi fac treabă, indiferent cît de răsunător ar fi numele celui care-l angajează. Că, tocmai fiindcă fac treabă, se găsesc destui nechemaţi care să le-aducă aminte că facerea de bine e futere de mamă, sau să se repeadă să le dea la cap, să-i aducă la ordine, în oceanul mediocrităţii. Dar şi că, în ciuda atîtor gesturi pur româneşti, a mîncătoriei, a nesimţirii şi nepăsării, încă îmi place al naibii de tare să muncesc în branşa asta, a făcătorilor de carte.
Anunțuri

8 gânduri despre &8222;Fuse şi se duse… Gaudeamusu’&8221;

  1. Horica, mi-ai mers la suflet! Le-ai zis scurt si la obiect! Noroc ca mai citesc si texte ca asta, ca altfel cateodata imi vine sa ma duc unde vad cu ochii…A propos de concurenta si de ce zicea colegul Mircea si la mine pe News (Domnilor, e combativ omu’; imi place!) din surse neconfirmate suntem cam pe pozitia 11!

  2. Dragii mei, n-ar fi nimeni mai fericit ca mine (decat poate voi!) sa se afle Tritonic/Millennium pe pozitia 1 la vanzari in anul ce vine. Si, da, din cate-am auzit pana acum, planurile-s un inceput bun, foarte bun.

  3. Il rugasem pe Horia sa ne faca o cronica foto, dar trebuie sa recunosc ca si post-ul asta de prezentare a targului a fost suficient de „grafic”, de „ilustrat”. Mie mi-a sugerat imaginile care trebuiau…
    Bune, reprezentative. Nu mai e nevoie si de poze propriu-size 🙂

    Felicitari Tritonic Grup!

    Acuma, sa ne dorim totusi si ceva concurenta 🙂 Prinde bine. Dinamica/”sporty”, dar si fair (fara „mine antipersonal” 🙂 ).

  4. Totusi, haideti si cu niste fotografii cu editorii la targ cu cartile lansate.
    Ca doar este Blog-ul oficial Millennium!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s