Gala AtelierKult: o poveste cu o sută de kilometri la oră

Gala AtelierKult de anul acesta m-a pus pe drumuri, mi-a dat bătăi de cap cam de două ori mai multe decît cea de anul trecut, dar a fost, spre satisfacţia mea, cam tot de două ori mai reuşită decît cea de anul trecut. (Nu, nu-s cîtuşi de puţin modest, dar cei care mă cunosc nu se vor mira deloc că recunosc fără pic de jenă acest lucru, ştiind că deviza ce mă călăuzeşte în tot ce fac afirmă că „Modestia e virtutea mediocrilor”…)
N-am să plictisesc pe nimeni cu detalii privind pregătirile Galei, goana după sponsori, munca de lămurire dusă pentru a-i convinge pe membrii Atelierului că merită să fie de faţă. Voi spune doar atît: cu cinci minute înainte de a ajunge la Cărtureşti, pe cînd blestemam traficul de rush hour din Piaţa Victoriei, încă nu ştiam sigur cîţi dintre sponsori vor onora promisiunea de a contribui la premii. Enigma s-a lămurit deîndată ce am ajuns la librăria amabilelor noastre gazde: deşi se angajaseră ferm că vor fi acolo, deşi apăreau în calitate de sponsori pe afiş şi în comunicatele de presă, „dragii prieteni” de la RAO şi Diasfera/Amaltea nu se zăreau nicăieri, aşa cum nici în teancurile de cărţi ce aveau să le revină premianţilor nu era vreo carte de-a lor. Asta spune multe. Şi îi asigur pe Ovidiu Enculescu şi a sa PR-manageritză Mioara Andrei (RAO) şi Cristian Cârstoiu şi-al său consilier editorial Florin Pîtea (Amaltea/Diasfera) că anul viitor nu-i voi mai deranja, nici de-au să mă roage.
Am avut un moment de panică atunci cînd, aruncînd o privire în mansarda atît de călduros-primitoare, am văzut doar vreo trei-patru feţe cunoscute. Apoi mi-am zis că mai era vreun sfert de oră pînă la şase şi jumătate, aşa că încă nu trebuia să mă înspăimînt. Cristi Neagoe şi celelalte gazde s-au dovedit la fel de drăguţi ca în anul precedent, oferindu-se să ne rezolve orice problemă. Spre aducere aminte, pentru anul viitor: dacă vrei ceva (de exemplu un microfon) e de-ajuns să ceri! Cel puţin la Cărtureşti aşa e regula.
Ajutat de Mike Haulică, am pregătit „latura materială” a premiilor, după care am coborît în faţa clădirii pentru o ultimă ţigară. Şi panica mi s-a risipit: multe, multe feţe cunoscute! Şi mai important, cinci dintre cei şase viitori premianţi (al şaselea fiind absent motivat) — al căror nume era deocamdată cunoscut doar de mine şi Mike — erau de faţă! N-aveam să dăm premiile „în pustiu”!
Am urcat din nou în mansardă, am socializat cîteva minute, pentru a le da prilejul celor obişnuiţi cu „sfertul academic” să ajungă şi lui Mike să sfîrşească de vorbit cu senzaţionala domnişoară blondă de la TVR Cultural care îl intervieva. Am încercat să-i număr din priviri pe cei prezenţi: au fost cel puţin la fel de mulţi ca anul trecut, în orice caz minimum 60 de oameni. Şi ce oameni! Cu riscul de-a uita pe cineva pe dinafară, voi încerca o enumerare a celor pe care i-am recunoscut (membri sau doar simpatizanţi ai Atelierului, în măsura în care mă ajută memoria şi într-o ordine cu totul aleatorie): Liviu Radu, Bogdan Hrib, Mireille Rădoi (însoţită de senor Arroyo), Ona Frantz, Aron Biro (cu Delia), Ionuca, Jen, Monica Nicolau, Ionuţ Bănuţă, Andrei Gaceff, Robert Coller, Dumitru Stătescu, Iuli Iamandi, Iulia Anania, Jean-Lorin Sterian, Maria Alexe, Radu Mânea, Ben Ami, Cătălin Teniţă, Mugur Cornilă, Marian Presuceanu (standing up pentru tartorele numărul unu al Atelierului, Bogdan Bucheru, aflat undeva în Orientul Îndepărtat), Cristina Ghidoveanu, Roxana Brînceanu, Marian Coman… (pe măsură ce-mi mai amintesc, voi mai completa această listă inevitabil lacunară, so check for updates). Ceea ce m-a bucurat a fost că pe mulţi dintre cei prezenţi NU i-am recunoscut. Înseamnă că lumea, cititorii şi pasionaţii de F&SF ne urmăresc, sînt cu ochii pe noi!
Am reuşit să atrag atenţia participanţilor şi, emoţionat de mă treceau sudorile, ca întotdeauna cînd mă exprim în public, am purces la derularea „acţiunii”. Mai întîi, am dat cuvîntul sponsorilor noştri, pentru a-şi prezenta realizările din ultimul an şi planurile de viitor. Florina Pârjol a cuvîntat din partea Grupului Editorial Corint, Mike a vorbit despre faptele de arme ale Tritonicului, Mugur Cornilă a fost scurt şi la obiect anunţînd deschiderea primei librării virtuale specializate în F&SF, ImaginaStore, iar subsemnatul a spus la rîndul său cîte ceva despre Millennium Press, atrăgînd atenţia asupra antologiei AtelierKult şi, inevitabil, asupra celor mai recente apariţii.
Am trecut la punctul următor din program, decernarea Premiilor Kult 2006, punctînd dintru început că această a doua ediţie e şi ultima în care premiile răsplătesc lucrări şi fapte aparţinînd exclusiv membrilor Atelierului. De la anul, intenţia noastră (id est a organizatorilor) este să lărgim aria de eligibilitate la toate lucrările ce au tangenţă cu genurile F&SF care vor apărea în România, iar Atelierul să devină un exponent al profesioniştilor acestor genuri. Iată lista premianţilor pentru activitatea în cadrul Atelierului:
Premiul pentru activitatea critică: Andrei Gaceff, care a comentat sîrguincios aproape fiecare text publicat în spaţiul Atelierului în 2006, binemeritînd această distincţie. Premiul a fost înmînat de către Florina Pârjol.
Premiul pentru excelenţă literară: Marian Coman, care a totalizat nu mai puţin de trei texte cotate de cititori în Top 25. Premiul a fost înmînat de editorul volumului de debut al lui Marian, monsieur Bogdan Hrib, preşedintele Grupului Tritonic.
Premiul pentru cea mai bună povestire publicată în 2006 în cadrul Atelierului: Aron Biro, pentru povestirea „Valori familiale”. Premiul a fost înmînat de către Mireille Rădoi-Arroyo, faţa seducătoare a Grupului Tritonic.
Au urmat premiile pentru activitatea publicistică a membrilor Atelierului, premii la care sarcina grea a alegerii unui număr de trei nominalizări pentru fiecare distincţie a revenit juriului alcătuit din cei doi administratori ai Atelierului, scriitorii Bogdan Bucheru şi Cătălin Sandu, secondaţi de Mike Haulică şi de subsemnatul. Nu mai puţin dificilă a fost departajarea unui învingător din rîndul celor nominalizaţi, dar important este că am reuşit să ajungem la un numitor comun şi să alegem un laureat, unicul criteriu fiind valoarea literară a creaţiilor publicate de acesta în 2006, în formă tipărită. Iată, aşadar, cîştigătorii:
Premiul pentru debut absolut: Robert Coller (care a debutat în Literatura şi Arta Imaginarului, supliment săptămînal al cotidianului Obiectiv din Brăila). Ceilalţi nominalizaţi, pentru lucrări de debut de valoare, au fost Dumitru Stătescu (care a debutat în fiction.ro) şi Andrei Gaceff (Helion). Premiul a fost înmînat de către Mugur Cornilă.
Premiul pentru traducere: Ona Frantz, pentru extraordinara transpunere în româneşte a multipremiatului volum de povestiri Magie pentru începători de Kelly Link. Nominalizaţii au fost Mircea Pricăjan (probabil cel mai eficient şi mai prolific traducător din limba engleză pe care-l avem) şi Liviu Radu (care s-a folosit de vastele-i cunoştinţe despre spiritul american pentru un magistral tur de forţă în traducerea dipticului Zei americani / Băieţii lui Anansi de Neil Gaiman). Premiul a fost înmînat de Roxana Brînceanu, care a cîştigat anul trecut pentru traducerea romanului Rîul liniştit de Nicola Griffith.
Premiul pentru volum: romanul Reţetarium de Costi Gurgu, probabil cea mai stranie şi mai elaborată scriere a autorului, care a atras şi atenţia juriului Nemira, în urmă cu aproximativ un deceniu, într-o altă versiune însă. Ceilalţi candidaţi au fost Roxana Brînceanu, nominalizată pentru romanul Sharia şi Ana-Maria Negrilă, nominalizată pentru pentru romanul Împăratul gheţurilor (la a cărui origine se află o nuvelă intitulată „Împăratul de îngheţată”, pe care am avut onoarea de a o publica acum nouă ani, în Ficţiuni 2). Cel care a înmînat premiul a fost, desigur, Marian Coman, cîştigător la prima ediţie a Premiilor Kult cu volumul de povestiri Nopţi albe, zile negre.
Şi cu asta… gata! Au urmat pupături, fotografii, autografe, ţigări fumate cu uşurare în faţa librăriei, mulţumiri adresate sponsorilor, prea scurte discuţii cu prieteni pe care nu i-am văzut demult sau pe care îi întîlneam prima oară (deşi ne ştiam de-o vreme datorită internetului), îmbrăţişări şi, în cele din urmă, o coloană lungă de oameni îndreptîndu-se spre restaurantul Vogue, pe care am reuşit să-l umplem şi unde ne-am simţit bine cu toţii.
În ce mă priveşte, a trebuit să plec în jurul orei 21.30, împreună cu Bogdan Hrib şi Marian Coman, fiindcă eram aşteptaţi să vorbim despre premii la Jurnalul TVR Cultural de la ora 22.30. Dar despre această aventură mediatică, poate cu altă ocazie (după ce voi recupera înregistrarea evenimentului, pe care Ştefan Ghidoveanu mi-a promis-o). Ne-am reîntors pe Magheru pe la miezul nopţii, în apartamentul închiriat pentru noi, cei veniţi din provincie. Aici ne aşteptau Mike, Ben, Aron şi Delia, Iulian cu Elena şi Roxana B. Am dezbătut (premii, organizare, chestii editoriale, prestaţia noastră la TV, starea naţiunii etc) în faţa unor beri şi chipsuri pînă tîrziu, către trei şi jumătate, cînd i-am dat afară pe Ben, Bogdan şi Mike fiindcă fetele (Roxana şi Delia) mureau de somn.
A doua zi, după ce m-am despărţit de Roxana, Delia şi Aron, am dat o raită pe la Tritonic, să îmi golesc portbagajul de cărţi (şi să-l umplu cu alte cărţi), să beau o cafea cu Mike, Bogdan şi Mugur şi să-i mulţumesc lui Marius Dimitriu pentru ajutorul cu adevărat nepreţuit la tipărirea (şi corectarea – prietenii ştiu de ce!) afişelor manifestării. Apoi, hop în maşină, nervi în trafic (45 de minute de pe Coacăzelor pînă în Charles de Gaulle), Ionuca culeasă din intersecţie şi… la drum!
Am ajuns în Satu Mare după miezul nopţii, joi spre vineri, atît de obosit după cele treisprezece ore de condus non-stop, încît de-abia acum mi-am revenit şi-am fost în stare să îmi aştern gîndurile, negru pe alb, pentru posteritate. Într-una din zilele următoare voi reveni cu o serie de linkuri menite să ofere o perspectivă asupra reacţiilor stîrnite de premii. Pînă atunci, sărbători fericite şi liniştite tuturor celor care citesc aceste rînduri!

În loc de post-scriptum:

Din partea organizatorilor (adică a subsemnatului şi a lui Bogdan Bucheru, finanţatorul manifestării), se cuvin adresate mulţumiri celor care au contribuit la organizarea şi buna desfăşurare a Galei AtelierKult, ediţia a doua, 4 aprilie 2007:
• sponsorii manifestării: Tritonic (adică Bogdan Hrib, Marius Dimitriu, Cristina de la PR, Ionuca şi Jen, Mireille şi toţi ceilalţi), Corint (Florina Pîrjol, Daniel Cristea-Enache şi colegii lor), Nemira (Ruxandra Ştefan şi Mihai Dan Pavelescu) şi ImaginaStore (Mugur Cornilă);
• gazdele manifestării: Librăriile Cărtureşti, şi în special Cristi Neagoe, pe care îl asigur de imensul meu respect şi la fel de imensa mea recunoştinţă;
• consultanţi, ajutoare şi sfătuitori: Alexandra Bardan, Marian Presuceanu, Ştefan Ghidoveanu, Jen, Ben Ami, Cătă Sandu, Mike Haulică (fără de care nimic din cele povestite mai sus n-ar fi avut finalitate), mama mea şi fetele mele, Lucia şi Ştefana, care mi-au suportat cu stoicism nervii şi iritarea celor două săptămîni, aşa cum mă suportă, vrînd-nevrînd, zi după zi, de-o viaţă.
Tuturor, mulţumiri şi urări de sărbători liniştite!

Anunțuri

3 gânduri despre &8222;Gala AtelierKult: o poveste cu o sută de kilometri la oră&8221;

  1. Of, Horica,…daca ai fi vorbit la tv asa cum ai scris pe blog… Ha ha ha… Va pup si Sarbatori fericite!

  2. Postez si eu, asa, … post-festum.
    Tin sa iti spun, ca, asa cum am vazut eu lucrurile, totul a fost absolut OK cu gala si premiile Kult. Organizarea a fost cea mai buna posibila in conditiile date, scopurile manifestarii au fost atinse, iar premiile fost atribuite cu adevarat celor mai merituosi. Pentru asta tin sa te felicit si sa-ti multumesc personal. (scuze, totusi, pentru intarzierea cu care o fac).
    Doua mici remarci, totusi:
    1. Am inteles ca ai fi avut nevoie de ceva ajutor cu organizarea. Totusi, din cate stiu, n-ai anuntat nimic despre asta pe Atelier. Eu de pilda, in calitate de membru AtelierKult, fiind in concediu in perioada respectiva, as fi fost bucuros sa lipesc oarece afise si sa imprastii oarece fluturasi sau orice altceva. Deci, data viitoare, daca galele vor corespunde cu concediul meu, da-mi te rog de stire ca sa dau o mana de ajutor.
    2. Ai scris pe blog ca Dumitru Statescu a debutat in fiction.ro. Ei bine, de dragul posteritatii si al istoriei literaturii :)):Dumitru Statescu a debutat in suplimentul LAI al Obiectiv – Braila 🙂
    Numai bine si sper sa ne revedem curand!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s