Cafea cu parfum de reviste

Ce face ursul din colţu’ hărţii luni dimineaţa, după ce şi-a depus fetele la datorie? Se opreşte la chioşcul obişnuit de ziare – unde poposeşte doar de două ori pe săptămînă – şi-şi face plinul de presă care se va asorta de minune la cafeaua abia începută care-l aşteaptă în birou. Pe lîngă revistele culturale de la mijlocul săptămînii trecute (Dilema, ID şi Observatorul Cultural), două apariţii pe care ursul se bucură mult că le-a găsit chiar şi-aici…

The New York Times Book Review. Cotidianul face un pustiu de bine americanofililor care salivau la gîndul citirii prestigiosului supliment dedicat cărţilor al jurnalului american şi publică, începînd de azi, în fiecare luni, o versiune românească. Se vinde la pachet cu seria a IV-a a colecţiei Enciclopedica (altă găselniţă cool pînă la loc comanda a celor de la Cotidianul). Editorii promit şi recenzii la piaţa românească de carte pe viitor. Plusuri: tipar aerisit şi elegant, o hîrtie cum rar găseşti, articole traduse rezonabil (aici mi-a fost teamă de bîlbe, dar e relativ ok), un articol despre cenzură al lui Jeffrey Rosen, topuri americane la zi. Minusuri: prea mult spaţiu de reclamă la colecţiile Cotidianului şi ideea absolut cretină de-a traduce în româneşte titlurile cărţilor recenzate. Pe total, un plus mai mic decît ar fi putut fi. De urmărit.

Sci-Fi Magazin. Am găsit la chioşcul meu numărul 4 al revistei lunare editată de George Lazăr la celălalt colţ de hartă. Aceeaşi iniţiativă lăudabilă făcută praf cu bună ştiinţă şi bune intenţii. Tipar la fel de prost ca la numerele anterioare, o copertă urîtă, texte bune spre foarte bune, o selecţie heteroclită de nou şi vechi, de-a valma, traduceri aşa-şi-aşa, slăbuţe sau de-a dreptul proaste cu spume. Cu o singură excepţie: excelenta traducere a povestirii Geanta fărmăcată de Kelly Link, care, deşi nu e creditată ca atare (dovadă a unei neglijenţe sau a unei măgării, rămîne de văzut), aparţine Onei Frantz. Am citit în original mai toate textele cuprinse în acest număr, prin urmare mi-am putut face un top personal. Dacă ne luăm însă după versiunile româneşti, pe care n-am avut răbdare să le parcurg în întregime, ierarhia ar putea fi alta. Dacă mă întrebaţi pe mine, am să vă recomand să citiţi povestea sus-menţionată a lui Kelly Link, Nava care cîntă / The Ship Who Sang de Anne McCaffrey (iar nu Ann, cum apare de-a lungul şi de-a latul revistei) şi Cît de departe poţi ajunge / Far As You Can Go de Greg Van Eekhout. O idee bună această revistă, pusă în aplicare prost, făcută în grabă şi cu picioarele, nu cu capul. Mi-aş dori s-o văd mergînd mai departe, avem nevoie de această revistă ca de aer. La fel de mult mi-aş dori însă s-o văd abandonînd această mentalitate a lui „merge şi aşa”. Nu mai merge, ascultaţi ce vă spune un urs bătrîn!

În loc de postfaţă, o reflecţie: dacă Florin Dănilă ar avea banii lui George Lazăr şi textele pe care acesta le îndeasă în Sci-Fi Magazin, ar ieşi un Helion prima-ntîi. Dacă George Lazăr ar avea tiparul Helionului şi un editor ca Florin Dănilă (care să caute iute-iute alţi traducători sau măcar vreo doi redactori pricepuţi), am avea un Sci-Fi Magazin precum soarele de pe cer. Dacă ar pune cu toţii mînă de la mînă şi l-ar pune pe Mike Haulică tartor peste ogradă, am avea în sfîrşit Revista, aia la care visăm cu toţii şi de care doar Mike a reuşit, deocamdată, să se apropie, cu-ale sale Lumi virtuale şi cu fiction.ro. Da’ las’ că cresc io mare şi v-arăt io vouă…

Anunțuri

26 de gânduri despre &8222;Cafea cu parfum de reviste&8221;

  1. Nu stiam de NYTBR din Cotidianul. De urmarit. Cu Sci-Fi magazin sintem pe aceeasi lungime de unda. Am mai comentatsi eu si-o sa mai comentez. In plus, i-as mai reprra lui George Lazar lipsa textelor romanesti. Hai, nene, oricit o fi lumea asta de saraca, un text pe una tot s-o gasi demn de pubicat. Helion gaseste. Deci se poate. Si, in general se poate face o revista buna (chiar mai multe). Insa mai trebuie una, alta… In afara de bani si bune intentii.

  2. momentan nu pot sa ma pronunt, pentru ca nici macar n-am vazut revistele. iar prietenul care a comandat primele 3 numere de pe imaginastore in noiembrie nu le-a primit nici pana acum…. 😐

  3. Ptr. Jen: da-i pritenului tau adresa http://www.sci-fi.ro sau abonamente@sci-fi.ro sau pur si simplu e-mailul meu ca sa lamurim cu primele 3 numere.
    Ptr. Michael: am dat SFoara in tara insa nu am primit inca nimic publicabil de la autorii romani (pe care cu mare drag i-am cultiva). In general am primit doar citeva povestiri, ceea ce inseamna ca respectivii autori nu au auzit inca de noi.
    Ptr. Horia: tiparul este offset, facut pe rotativa, iar hirtia este LWC de import. Nu inteleg unde e lipsa de calitate, tehnic vorbind? Este posibil ca, daca ar fi facuta pe presa plana si pe o hirtie LWC mai groasa, sa iasa mai bine, insa atunci n-ar mai costa 5 RON.
    Cit despre selectia povestirilor, chestiunea e discutabila, iar faptul ca sunt si vechi si noi e doar o impresie. Pentru piata romaneasca TOATE sunt noi. Disutabila e si calitatea traducerilor (sunt facute de persoane care locuiesc de ani buni in State, poate or mai fi uitat limba natala).
    Nu stiu cum mai e Helionul mult laudat pentru simplul motiv ca se distribuie in mod exclusivist, in Timisoara si Bucuresti.
    In nici un caz nu facem economie si nici nu o aburim cu merge si asa. Exceptind parerile fanilor timisoreni, cumva frustrati (fara nici un motiv dealtfel) de aparitia revistei, din tara am primit opinii entuziaste.
    Asteptam cu mult interes critici constructive, care sa foloseasca revistei si implicit cititorilor.

  4. @George: Sincer, prefer sa dau mai multi bani, dar sa stiu ca-i dau pe un produs de calitate. O fi hirtia de import, dar tiparul suge. DTP-ul suge big time. Grafica de coperta suge asijderea. E urita cu spume!!!
    Helionul, ca nivel de calitate a textelor originale, e in medie sub SciFi Mag. Dar ajunge si la coltu’ hartii, e de-ajuns sa-l comanzi. Iar la format, tipar si layout va bate la cur. Ca sa nu mai vorbim de corectura. Haide, mai, „Ann” McCaffrey? Si inca in trei locuri, inclusiv pe coperta?
    Cit despre traduceri: cind alegi un traducator, te asiguri ca acesta cunoaste BINE limba sursa si IMPECABIL limba tinta. Daca nu tii seama de aceste criterii minimale, poti la fel de bine sa angajezi pe post de traducator femeia de serviciu care-a facut engleza dintr-a doua pina-n a opta, dupa care s-a lasat de scoala. Ceea ce nu conteaza, la urma urmei, daca ai corectori si redactori buni. Si tu nu ai.
    Selectia textelor: mie mi s-a parut total lipsita de criterii, dar textele sint, asa cum am scris, bune spre foarte bune.
    Mda, si traducerea din Kelly Link a Onei Frantz e tot noua, nu? La chestiunea asta n-am vazut sa-mi fi dat un raspuns.
    Proza autorilor romani: daca vrei proza de calitate, o COMANZI celor care scriu asa ceva. Nu dai sfoara in tara si-apoi nadajduiesti ca poate-o sa-l descoperi pe urmatorul Liviu Radu. Nu spun ca n-ai sanse. Dar te alegi cu un maldar de texte proaste pe care bunul-simt iti cere sa le citesti inainte de-a le indesa in pubela. Pe principiul „foaie verde băţ / n-ai de lucru, fă-ţi!” Opiniile entuziaste sint o dovada a faptului ca merge si asa. 🙂
    Cele scrise de mine s-au vrut o critica constructiva. Dar poti sa le iei si ca pe-un atac miselesc si sa le ignori. Your choice. In definitiv, merge si asa…

  5. george: a zis-o si horia, aveam de gind s-o zic si eu. presupun ca autorii straini nu ti-au trimis texte bune pt ca au auzit de sci-fi mag. incearca sa aplici aceeasi politica si cu autorii romani: cere-le texte. poate n-au pe moment. dar, daca le cereai din septembrie, pina acum ai fi primit, cred, macar 2-3 texte. nu-i tirziu sa faci rost de texte pentru la vara. mie, critica lui horia (asa, in lumbajul lui care, recunosc, te poate enerva) mi s-a parut constructiva: ti-a dat citeva elemente la care sa te mai gindesti: selectia, traducerile (am scris si eu despre astea si in primul articol, si in cel care o sa apara in observator cultural miine – joi; am dat multe exemple de gherle ale cuplurilor traducator-redactor). e foarte bine ca traducatorii tai traiesc in US si stiu engleza. dar n-ar trebui sa stie si romana? sau, daca alegi asa, atunci musai trebuie sa faci rost de (macar) un redactor aici. textele suna jalnic. de aici si concluzia lui horia „merge si asa”. vezi si tu cum suna textele din helion. sigur vei observa diferenta. na, ca acuma dau helionul de exemplu! ca sa nu mai zica lumea ca…
    aia cu textele noi (TOATE noi pt romania) e o glumita, nu? sichiar si asa, in nr.4 ai kelly link republicata, dar si povestea ursulei, care a mai aprut prin anii 90 in stict secret (supliment romania libera). 2 din 9, adica peste 20%. nu ca ar avea vreo importanta, nu ma deranjeaza republicarile.
    din tot nr.4 cea mai urita chestie mi s-a parut aia cu „traducere editura tritonic” la kelly link. se poate, maestre? daca ar publica cineva un fragment din america one de editura tritonic? cum ti-ar fi? dar da-i’nainte, astea sint lucruri care, cu timpul, se rezolva.

  6. Ca s-a luam in ordine:
    Cu traducerea Gentii… lui Kelly Link, care chiar de la tine am primit-o, Mike, dupa ce mi-a ingaduit Bogdan Hrib sa folosesc traducerea pe care o avea deja. Daca mi-ai fi cerut sa public traducatorul, evident, asa as fi facut, ca nu am nimic cu ea. L-am intrebat pe Hrib iar el mi-a spus ca ar fi normal sa mentionez editura Tritonic, de unde am primit traducerea (textul l-am platit unui agent literar din State).
    Mai mult, in traducerea pe care mi-ai trimis-o in 07.11.2007 nu este mentionat nicaieri traducatorul, deci ce ar fi trebuit sa inteleg? Evident, am mentionat autorul, asa ca paralela cu A1 – Ed. Tritonic chiar nu o inteleg.

    Ceea ce spui, Horia, are nu un dram, ci din belsug rautate, insa nu despre asta e vb. Cit despre chestia cu atacul miselesc, pur si simplu nu te prinde, desi ar fi prea mult sa spun ca te cunosc.
    Pot contraargumenta cu faptul ca tiparul nu suge, pentru ca are cuptor de uscare iar coperta urita in draci, dupa cum plastic te-ai exprimat, e luata contracost de pe dreamstime.com de unde iau dealtfel o gramada de alte edituri, inclusiv Tritonic.
    Fara indoiala, nimic din toate astea nu te-ar convinge.
    Nu imi da prin cap care ar fi criteriile tale de alegere a textelor. Noi incercam sa mergem pe schema: ne plac sau nu. Iata, in martie, vom avea un criteriu: publicam numai povestiri scrise de autoare, ti se pare OK?
    Oricum, asta cu comandatul textelor e tare. Sincer, n-am mai auzit. Cum ar veni: ma Horia, fa-mi si tu un text cu extraterestri, da sa fie mici si verzi, si sa haleasca paminteni. Ai grija sa nu sara de cinspe mii de semne, ca doar atita loc am.
    Nu stiu cum fac altii, dar noi cumparam antologii din State, suntem abonati la citeva reviste de gen si ne alegem de acolo. N-avem cum citi noi tot, macar ca mai facem si alteva, ca sa sustinem activitatea SF, asa ca platim persoane care citesc tot si ne dau mici rezumate. In functie de ce ni se pare interesant, citim si apoi dam la tradus. Apoi incercam sa cumparam drepturile de publicare, chestie deloc simpla.
    Cit despre calitatea traducerilor, acesta e cel mai discutabil aspect. Ok, in 80 de pagini apar greseli. Insa ar trebui sa te gindesti de doua ori, o stii pe aia cu cel ce ridica primul piatra. Daca tu imi arati romanul perfect tradus si perfect corectat, dorm cu el sub cap o suta de ani.
    Opiniile entuziaste (cu citeva exceptii, doua mai precis) sunt o dovada a faptului ca revista este citita. Daca doresti un produs ermetic, cu analize si critica si interviuri, facut doar pentru elita SF-ului national, care-o fi aia, n-o sa-l gasesti la noi.

  7. Sincer vorbind, nu-mi pot imagina cum va puteti imagina ca traducatorul unei povestiri poate fi o editura.
    (Da, stiu, nu asa s-au desfasurat lucrurile, dar logic vorbind…)
    Not nice.
    Daca editura care detine drepturile pentru o povestire va da voie sa o publicati, exact asta trebuie sa mentionati: „publicata cu acordul editurii cutare”. Traducatorul insa e cu totul altcineva decit persoana juridica a editurii. Chiar trebuie sa va explic eu trebusoara asta?
    😦

  8. Ptr. Ona:
    As propune sa depasim acest aspect, in acest moment oricum nu mai putem face mare lucru pentru asta, si s-o luam de la inceput.

    Suntem in cautare de traducatori din engleza. As propune o colaborare. In cazul in care este acceptata, putem fara probleme ca, la prima traducere publicata, sa adaugam si mentiunea Ona Frantz a tradus si Geanta Farmacata, publicata in nr.4 a SF MAGAZIN.
    Prin urmare, astept la george.lazar@sci-fi.ro conditiile in care putem colabora pe termen lung.

  9. „As propune sa depasim acest aspect, in acest moment oricum nu mai putem face mare lucru pentru asta”…

    Desigur, n-a intrat in vederile dvs. un „imi pare rau ca am omis sa-ti mentionez numele sub traducere” sau o erata in numarul urmator al revistei. Tot ce-ati gasit cu cale sa spuneti a fost „as propune sa depasim acest aspect”… Daca asa va tratati traducatorii, multumesc pentru oferta, dar ma indoiesc ca vom colabora vreodata in acest domeniu.

  10. george: „Daca mi-ai fi cerut sa public traducatorul” – nu mi-am imaginat ca trebie sa-ti spuna cineva ca un text se publica cu titlu, autor, iar daca e traducere si traducator. Daca Bogdan ti-a zis ca ar fi normal sa mentionezi editura, de unde ai dedus tu ca trebuia sa treci Tritonic ca traducator? un „publicat cu permisiunea”… nu-ti suna cunoscut? Ca la cel putin jumate din texte precizezi „publicat cu permisiunea autorului”. E greseala mea ca n-am pus si numele traducatorului in textul p ecare ti l-am trimis (nu-mi amintesc, dar asa o fi), am luat fragmentul din textul cartii. Dar puteai sa ma intrebi. Desi eu eram convins ca tu stiai de carte si ca nu mai trebia sa-ti spun cine a tradus-o. Ca doar tu m-ai intrebat de ea.
    Daca ai dat bani pt ilustratia copertei nu inseamna ca asta nu poate fi urita. Uite, de pilda, coperta de la nr.5 mi se pare mai mult decit urita. E un colaj cumva, facut din doua poze?
    „Oricum, asta cu comandatul textelor e tare. Sincer, n-am mai auzit.” – pai, mai intereseaza-te. Dar de contractul unei edituri cu un autor pentru viitoarele trei carti ai auzit? Si vorbesc de edituri straine. De autor cunoscuti. Ia incearca si tu. Poate merge si la noi. Daca n-ai facut-o pina acum, poti sa inveti cum se face, ca nu-i greu. Spune-i lui Liviu Radu, de pilda: poti sa-mi scrii o poveste pina in iunie? 30000 semne si iti dau x lei pe ea. Ia vezi. Poate merge.
    „Ok, in 80 de pagini apar greseli. ” – ok, apar, peste tot apar. Dar in Sci-Fi nu-s cam multe totusi? 5-10 pe pagina? Ei, nu chiar in toate, dar sint si pagini de-astea.
    „o stii pe aia cu cel ce ridica primul piatra” – asta n-are nici o relevanta. Vorbeam de Sci-Fi aici. Cind om vorbi de greselile altuia, vorbim de ale lui. Nu te poti apara aratind cu degetul spre altul.
    Si „partea constructiva” a criticii aici e, cind ti se arata concret unde sint greselile. Asa stii de ce sa te feresti in viitor. Si daca esti mai atent, ok. Daca nu, ti se va spune de fiecare data aia si aia si ailalta. Pina cind,intr-o zi, nu ti se va mai spune nimic. Si-atunci e nasol.
    Faptul ca revista e citita nu inseamna ca greselile care ti s-au aratat nu sint reale.
    Si chiar nu ti-a dat prin cap sa pui in numarul urmator o erata in care sa precizezi ca dintr-o eroare de nu-stiu-ce a fost omis numele traducatoarei etc.? Vad ca nu. Iar din atitudinea ta se pare ca nici nu te intereseaza aspectul. Pacat.

  11. Am sa o iau pe puncte, ca sa imi ordonez cit de cit detalierea reprosurilor pe care le am fata de SciFi Mag.
    Cu povestirile comandate… Exact asa se procedeaza. Suni un autor sau ii scrii si-l rogi ca pina la data cutare sa-ti dea un text cu dimensiunile cutare pentru care va primi suma cutare. Mai departe daca detaliezi sau nu, e treaba ta ca editor. Chiar n-ai intilnit nicaieri expresia „unsolicited manuscripts”? Sint publicatii (Postscripts, de pilda) care le resping fara sa le citeasca. Merg exclusiv pe comenzi.
    Copertele: de unde-si cumpara unii si altii copertele nu ma intereseaza. Pe mine ma zgirie pe ochi copertele numerelor de pina acum (exact asa cum ma zgirie pe ochi si unele coperte de la Tritonic, cu diferenta ca acolo pot face afirmatia asta fara sa se indigneze careva).
    Criteriile de selectie: da, uite, treaba cu textele scrise de femei e un astfel de criteriu. Practic, ceea ce este SciFi Mag la ora asta nu e o revista, ci o antologie in format de revista. Ceea ce este foarte OK, din partea mea. Dar pina si antologiile lui Mironov, in care Haldeman venea la gramada cu diversi pionieri SF de la Guranda, aveau niste criterii tematice. Antologiile publicate afara, pe care le-ai vazut, au toate macar un criteriu de selectie (de tema, de subgen macar, ba chiar si de dimensiune – cum e cazul Best Short Novels a lui Jon Strahan). Asta e un alt aspect care mie imi displace.
    Nu-i rautate in ceea ce iti scriu aici, George, e doar iritare ca un lucru care putea fi facut bine e facut prost, asa cum sint facute atitea lucruri in tara asta. Fiindca merge si asa. Fiindca pulimea amatoare de SF e multumita. Dar de ce vrei sa te multumesti doar cu pulimea sefista? De ce sa nu atragi si publicul larg? Asta nu pot sa inteleg eu: de ce, daca poti face un lucru bine, preferi sa-l faci mai putin bine?
    Si te-as mai ruga sa ma lamuresti cu o treaba: in cazul in care Ona refuza colaborarea, sa inteleg ca nu va exista o erata in numarul urmator?

  12. Inca un lucru si am inchis subiectul. Mi se pare de-a dreptul criminal sa dai un text bun sau chiar excelent pe mina unor traducatori, redactori si corectori de mina a doua sau a saispea, de ziar saptaminal de provincie. Fara suparare, dar asta este exact atitudinea care mentine presa F&SF de la noi la nivelul fanzinelor ordinare, al publicatiilor de ghetou, citite de semianalfabeti cu bac-ul luat la gramada.

  13. Nu stiu in ce ordine s-o iau, e complicat cind sariti toti pe mine. Probabil in ordine inversa.
    Ziarul saptaminal de provincie la care te referi, Horia, e de fapt ziar zilnic (ca d-aia se cheama ziar) si e pe primul loc in tara la numar de citiri raportat la populatia din areal. Cu totul, are 130 de oameni. Mai mult, spre deosebire de marea majoritate a gazetelor din tara asta, functioneaza pe cont propriu, adica nesubventionat de firme, partide etc. Daca iti ajuta la ceva, ziaristii mei au luat in doua rinduri premiile CRP iar dintre ei unii lucreaza cum la Antena 3, National TV, Ev.Z, Adevarul, NewsIn etc.
    A-l face ziar saptaminal de provincie inseamna sa-ti dai cu parerea ca sa te afli in treaba. Din nou, a opina despre niste oameni pe care nu ii cunosti, ca sunt profesionisti de mina a saptea, numai pentru ca traiesc in capatul acesta de tara, e semn de infatuare sau de lipsa de bun simt sau de amindoua.
    Va invit sa ne vizitati, ca sa puteti sa va faceti o parere corecta.
    Imparteala pe care o faci, Horia, in pulime – o minoritate in care evident, ma si ne incluzi, cita vreme facem, dupa parerea ta, jalea asta de revista – si publicul larg, adica oamenii inteligenti, este complet deplasata.
    Sa inteleg ca Ficton care vinde 300 ex. e din categoria buna, in vreme ce noi, pe care ne cumpara pulimea si vindem deocamdata de 10 ori pe atit, sintem cei care distrug marunt sf-ul autohton.
    Eram pregatiti insa pentru astfel de ofense, pe care le asteptam din partea unor autointitulati guru ai genului, atoatestiutori, dar cu numeroase succese mediocre.
    Ore nu tocmai formulele pe care le-ati folosit pina acum, adica publicarea fara discernamint a grafomanilor care s-au defulat si in SF, fara sa aiba nici o legatura cu cititorii si ce ar dori ei, sau evitarea cu obstinatie, din lene, a traducerilor povestirilor scurte – ca e greu sa scoti o astfel de revista – a adus SF-ul romanesc la limita de jos?
    Revenind la Geanta…, regret sincer ca am republicat-o. Apucasem sa o cumparam si atunci a parut o idee buna sa cerem traducerea de la Tritonic.
    In treacat, in nr. 5 am publicat deja o precizare (referitor la detinatorul copyright, in pag. 78, la solicitarea agentului literar ). Intr-o luna, de cind a aparut problema de care va scarpinati cu totii, oare ar fi fost atit de greu sa ni se solicite sa punem in erata si numele traducatorului?
    Vi s-a parut insa mult mai interesant sa va jeluiti pe forumuri unde ati gasit la unanim, ca un cor de babe, vinovatul, ticalosul ala din Botosani care a savirsit nedreptatea. Daca frustrarea produsa este atit de mare, astept de la Tritonic sau de la traducator, sau de la amindoi, un text corespunzator pe care il vom publica adliteram data viitoare, fara nici o legatura cu o eventuala colaborare cu Ona, acum si pe viitor. Si nu, nu voi scrie nimic din proprie initiativa intrucit in mod evident veti gasi ceva de comentat si, sincer, chiar m-am saturat, iar daca as putea as da urgent traducerea si textul indarat.
    Stiti, ma refer la tine, Horia si la Mike, e usor sa-ti dai cu parerea despre munca altuia. Si mie copertile de la Fiction mi se par de o platitudine crasa, numerele seamana izbitor si nu pot fi deosebite, in special de pulime, care nu ii cunoaste pe protagonistii a caror poze se lafaie acolo. Insa asta ti-ai propus, sa facci o revista cu interviuri, recenzii si ceva text, sa fii sanatos. Nu eu, ci chestia care se cheama piata iti da sau nu dreptate dupa cum si in cazul SCI-FI MAGAZIN am acelasi judecator.
    Apropo, poate ati vazut copertile de la Asimov’s care sunt de o naivitate induiosatoare, insa acolo e pur si simplu de prost gust sa-ti dai cu parerea in gura mare. Iti place, o cumperi, nu, nu, si cu asta basta.
    Nu sint deloc obisnuit cu acest gen de critica pe care voi o o numiti constructiva. M-as fi asteptat la cu totul altceva. Ex.: o propunere de nuvela, o selectie, o ilustratie.
    Pina in prezent, in pofida bunelor intentii declarate, Horia, ai reusit doar sa ne jignesti: sintem cei ce aleg fara cap si coada, se adreseaza pulimii, folosim redactori de provincie de mina a saptea, ne aflam la nivelul fanzinelor ordinare etc.
    Sincer sa fiu, imi place sa cred ca macar sint ceva mai politicos si as vrea sa mentin acest nivel al discutiilor, daca se poate.
    In alta ordine de idei, nimic nu e mai simplu decit sa stai si sa chibitezi de pe margine. Face cineva ceva, hai repede sa-i dam in cap, eventual sa ne bucuram pe furis cind moare chiar daca varsam pe fata lacrimi de crocodil.

    E o caracteristica nationala.

  14. @George: am sa-ti raspund doar la doua dintre chestiunile pe care le ridici in raspunsul anterior, pentru restul cred ca am sa fac o insemnare aparte pe blog. Sau nu.
    Unu: sari ca ars cind spun ca redactorii, traducatorii si corectorii pe care-i folosesti sint de mina a doua sau a saptea. Citeste cu atentie articolul lui Mike din Observatorul cultural de saptamina asta, iti sint semnalate acolo o serie de greseli flagrante de limba sau macar de redactare. Nu-ti citesc ziarul, asa ca nu pot decit sa te cred pe cuvint in ceea ce priveste ziarul pe care-l conduci. Citesc insa SciFi Mag si am constatat ca textele sint, in majoritatea lor covirsitoare, prost traduse si prost redactate. Ce pot deduce de aici? Ca aceia care le-au lucrat sufera de o lipsa acuta de profesionalism. Si asta mi-a amintit de redactorii si corectorii unei publicatii de mina a saptea la care am colaborat, o publicatie saptaminala pe hirtie de ziar care se chema Avertisment de Nord-Vest. A fost o experienta oribila, texte cu bun de tipar date de mine pentru DTP ajungeau mutilate si modificate in tipografie, din zelul unor redactori care se credeau destepti sau al unor corectori certati cu limba romana. Dar tu te-ai grabit sa consideri ca m-am referit la ziarul tau… Si, by the way, n-am prejudecati in legatura cu coltul tau de harta, locuiesc eu insumi in provincia extrema, dar asta nu ma determina sa scot pe piata produse insuficient prelucrate. Profesionalismul n-are de-a face cu localizarea.
    Doi: de ce ar fi nevoie sa iti dicteze cineva ce sa scrii intr-o erata, cita vreme greseala ti-a fost semnalata? Deontologia profesionala ar trebui sa iti impuna sa inserezi imediat corectura. De ce ne-am „trezit dupa o luna” sa ne „scarpinam”? Tu ai citit cu atentie insemnarea mea de mai sus? E datata 14 ianuarie. E data la care am cumparat revista. Si stiu, intimplator, ca si Michael a cumparat-o cam tot atunci. Am dat bani pe ea, n-am primit-o cadou, prin urmare e normal sa o cautam de defecte, nu? Mai ales cind defectele in cauza sar in ochi si ne strica placerea lecturii. Si cind dreptul unui traducator (care se intimpla sa fi luat pentru traducerea in cauza un premiu Kult) de a-i fi recunoscuta munca este incalcat.
    Despre restul supararilor tale, un raspuns pe blog. Sau nu.

  15. horia: chestia cu dat bani sau primit cadou n-are nici o relevanta. stii bine ca atunci cind trimiti o carte (sau o revista) cuiva care AR PUTEA scrie despre ea, rezultatul poate fi: omul scrie despre ea sau nu. daca scrie, poate scrie de bine sau de rau. o editura trimite o carte la 50 de ziare si reviste si daca scriu 5 despre ea, tot e bine.
    george: cred ca iei prea personal orice observatie critica facuta revistei. am vazut asta de la prima ta iesire pe net (nu mai stiu unde, nu sint sigur nici ca a fost prima iesire) cind cineva a spus ceva „critic” despre scifi. de pilda acum: „traducatori, redactori si corectori de mina a doua sau a saispea, de ziar saptaminal de provincie”. tu ai luat de aici „mina a doua sau a saispea” si „ziar saptaminal de provincie” si ai povestit ce bun e ziarul tau. ce avea ziarul cu ce spunea horia? subiectul era „”traducatori, redactori si corectori de mina a doua sau a saispea”, ca despre redactarea revistei vorbeam. or despre asta n-ai suflat o vorba. nici nu aveai ce. am dat in articoul din observator cultural destule exemple ca sa nu poata fi trecute la exceptii. si inca nu le-am dat pe toate, ca a trebuit sa ma rezum la cele 6000 de semne ale rubricii.
    aia cu „pulimea” a fost nasoala, m-a deranjat si pe mine. dar e treaba de comportament individual, ma preocupa mai mult cartile si revistele pe care le face horia. despre modul in care se poarta, pot sa-i spun direct, ca prieten.
    nu zice nimeni ca distrugi sefeul autohton. in primul rind ca horia n-a zis asa ceva, in al doilea ca scifi mag n-are treaba cu sefeul autohton, ci cu traducerile. care, da, pot influenta sefeul autohton, dar nu atit incit sa-l distruga. si orice traducere cred ca ajuta autorii romani. bine-ar fi sa traducem cit mai multe povestiri bune. dar asa, cum zici si tu, e chestie subiectiva, tine si de gustul editorului (sau de programul lui, daca isi propune vreunul).
    „publicarea fara discernamint a grafomanilor care s-au defulat si in SF” – adica textele pe care le-am publicat noi si nu ti-au placut tie sint „fara discernamint”, iar cele publicate de tine care nu ne-au placut noua sint dreptul tau de a selecta? daca vrei tu… poate fi si asa.
    „sau evitarea cu obstinatie, din lene, a traducerilor povestirilor scurte” – cine a evitat traducerile de proza scurta? tu chiar crezi ca ai inventat roata? ca nu s-au mai publicat povestiri traduse pina la tine?
    revenind la geanta – de ce sa regreti? nu trebuia sa-ti ceara nimeni o erata. trebia s-o faci singur in momentul in care ti s-a spus ca ai gresit. asta daca, bineinteles, consideri ca da, au dreptate aia care spun ca trebuia sa precizezi numele traducatoarei. si nu trebuie sa-ti spuna nimeni ce si cum sa scrii, stii si singur. nu ne-am jeluit pe forumuri (din cite stiu, nici nu umblu pe forumuri, dar poate m-ai vazut tu pe undeva fara sa stiu eu ca am fost acolo).
    „chestia care se cheama piata iti da sau nu dreptate” – faptul ca se vinde revista nu inseamna ca are o coperta buna, ca nu de-aia o cumpara lumea. iar piata nu imi da sau nu dreptate in privinta traducerii/redactarii. din nou vorbesti despre altceva.
    „insa acolo e pur si simplu de prost gust sa-ti dai cu parerea in gura mare” – ba sa stii ca si „acolo” apar recenzii la reviste. si oamenii isi dau cu parerea in gura mare si despre carti si despre filme… doar ca acolo nu le zice nimeni ca e de prost gust s-o faca.
    „nimic nu e mai simplu decit sa stai si sa chibitezi de pe margine” – ti se pare tie ca eu sau horia sintem dintre cei care stau pe margine si chibiteaza? adica n-am facut nimic altceva decit am chibitat? nu carti, nu reviste, nu nimic?
    si chiar nu vrea nimeni sa-ti dea in cap. dar ar trebui sa stii, in momentul in care te hotarasti sa iesi pe piata, ca s-ar putea ca produsul tau sa fie si criticat. daca nu esti in stare sa primesti si criticile, mai bine stai acasa. nu trebuie sa-ti convina. trebie doar sa le primesti, sa te gindesti daca oamenii aia nu au cumva dreptate, macar pe ici pe colo, si daca da, eventual mai indrepti ce se poate indrepta. ca toate chestiile pe care ti le-am reprosat se pot depasi.
    nu vreau sa ma gindesc cum ai reactiona daca ar scrie cineva o recezie despre cartea ta si ti-ar face citeva observatii.

  16. @mike: „aia cu pulimea” a fost, vad, inteleasa exact invers decit intentionam (credeam ca doar george n-a vrut sa inteleaga). prin urmare, eu sint cel care s-a exprimat aiurea. asa ca va trebui sa-mi infring lenea si sa scriu pina la urma insemnarea de care vorbeam in comentariul meu anterior.

  17. Putem continua asa mult si bine, incrucisind floretele in scris, fara sa rezolvam mare lucru. Un aspect e clar, nu reusim sa ne convingem reciproc. Fiecare avem argumentele noastre, la care tinem. Drept urmare, continuind pe acest ton nu ar fi decit pierdere de vreme. Haideti sa incercam si abordarea constructiva.
    Astfel:
    Nu citesc atit de bine in engleza ca sa inteleg subtilitatile acestei limbi. Am luat deja de buna ceea ce mi-ati sugerat atit de amabil, anume ca avem o problema cu traducerile (nu stiu ce ai scris, Mike, in Obs. Cult. ca abia de miine se poate citi).
    Asa ca v-as ramine recunoscator daca mi-ati recomanda traducatori profesionisti. Va asigur ca nu din zgircenie nu i-am cautat noi, ci pentru ca nu ii stim.
    Cu tiparul, va place sau nu, de asta dispunem si scoatem ceea ce se vede cu el. Pina vom avea bani sa cumparam alte masini, asa ramine.
    Despre selectia textelor, raminem deschisi la orice fel de sugestii (inclusiv autori romani – avem deja unul pe care il vom publica in nr. din aprilie) doriti sa faceti. Aici va rog sa tineti seama ca urmeaza si spinoasa chestiune a cumpararii permisiunii de publicare care, in cazul textelor scurte, e destul de complicata (la asta ma refeream la lehamitea – mai potrivit decit lenea – de a trata cu agentii literari care nu se prea incurca cu maruntis).
    Va invit sa opinati asupra literaturii SF. Va sta la dispozitie rubrica lunara de editorial. Parerile voastre sunt asteptate si binevenite.
    Referitor la Geanta… , Mike, nu ai trimis numele traducatoarei. Este adevarat, cumparasem deja cartea de la Tritonic, insa nu o citisem. M-am uitat in diagonala peste versiunea in engleza, am luat – tot fara sa citesc – ceea ce mi-ai trimis si am dat-o editorului care, negasind nimic la traducator, a trecut Tritonic, ca altceva nu stia.
    E drept, in momentul in care ai trimis povestea fara sa specifici traducatorul erai destul de ocupat. Dar nu trebuie facut un capat de tara din asta. E munca Onei, OK, o respectam, era mai mult decit suficient un semn de la Tritonic, de la tine sau de la ea si precizam amanuntul in numarul urmator. Insa, pina am gasit acest blog, nu ni l-a semnalat nimeni… Asa ca, vei fi de acord ca putem numi incidentul culpa comuna.
    OK?

  18. @george: exista un loc de intilnire al traducatorilor, http://www.traduceri-literare.ro/, care te va conduce la traduceri_literare@yahoogroups.com si la un forum de discutii aferent. nu toti cei de-acolo sint neaparat profesionisti, dar sint destui si dintre aceia. ai putea da un anunt acolo. eventual anuntind un concurs pentru ocuparea unor posturi de colaboratori permanenti. in ceea ce priveste textele autorilor romani, atelierkult.com e un bun punct de pornire. acolo se publica in genere doar texte inedite. iar autorii romani (cu vreo doua sau trei exceptii care-mi sint cunoscute) nu lucreaza cu agenti literari. poti trata direct cu ei.
    am spus-o si in insemnarea originala, textele selectate de tine sint bune spre foarte bune. keep them that way si va fi ok, din acest punct de vedere. dar nu uita un lucru: problema SciFi nu sta in intelegerea subtilitatilor limbii engleze, problema e cu limba romana!
    tiparul: am inteles, astia sinteti, cu asta defilati. dar designul si ilustratia copertelor n-au a face cu tiparul. iar numarul 5 (l-am luat!) intrece tot ce s-a publicat vreodata la noi in materie de reviste SF in uritenie! iar ilustratori buni sint din belsug. e de-ajuns sa stii unde sa-i cauti. uite, daca vrei, putem discuta concret despre asta daca-mi dai un semn pe adresa millenniumpress (at) gmail.com sau pe personala.
    traducerea onei: hai sa admit ca in privinta omisiunii culpa comuna a fost pina in momentul in care ai citit insemnarea de fata (adica acum cinci sau sase zile). din momentul respectiv, obligatia unei erate iti apartine.
    pulimea: faptul ca si maic a inteles exact pe dos decit am intentionat eu ma determina sa cred ca eu m-am exprimat aiurea. o sa scriu despre asta, stay tuned, si sper ca am sa lamuresc ce era de lamurit. pina atunci, mea culpa.

  19. traduceri literare e under construction… Am scris lui Mircea Pricajan dar nu a raspuns inca. O sa mai incerc.
    Cu ilustratorii buni e o problema de cost. De regula, un designer cu simt artistic pronuntat cere pe o coperta personalizata mai mult decit face intreaga revista, ca drepturi de autor vreau sa zic. Nu ne permitem asa ceva; insa daca un art designer cu ochiul format vede ceva pe dreamstime sau similar si injgheaba un montaj sau il modifica in vreun fel, e alta chestie. Cautam si din aceasta specie rara.

  20. george: de azi se poate citi articolul pe net. eu, in nemernicia mea, ma gindeam ca macar numarul in care se scrie despre revista ta o sa-l cumperi, sa ai dovada ca se scrie despre ea. poate sa faci un dosar cu recenziile sau ce-or fi ele… dar poate deja dosarul este prea gros si ai renuntat sa mai tii socoteala. eu asa faceam pe vremuri, mai la inceput. dar, desigur, asta eram eu.
    traducerile nu sint chiar prima problema a ta (a revistei). e drept ca se poate si mai bine. dar am vazut ca emanuel hutanu traduce o mare parte din texte. intr-o luna, si luna de luna, asta e cam greu. asta inseamna ca ai ales un traducator de viteza (o fac si altii), ceea ce inseamna ca ai nevoie de un redactor atent. pentru ca ce scapa la traducere (si nu neaparat echivalentele romanesti, cit mai mult chestiunile de limba romana care, in final, tin de redactare) n-ar trebui sa scape de redactor. sau redactorul ar trebui sa fie cel care le repara ca sa ajunga ca lumea in revista (si, in secundar, pentru a nu da apa la moara circotasilor – dar nu asta ar trebui sa fie motivatia).
    eu nu m-am legat prea mult de tipar pentru ca… astia-s banii, asta iti permiti. stiu ca am vorbit cindva despre hirtia de coperta si m-ai lmaurit.
    vorbind de coperta, da, costa mai mult una facuta special. o sa-ti trimit pe mail adresa unui tip cu care am mai lucrat si eu. depinde citi bani vei putea aloca pentru asta.
    cu traducatoarea gentii… pai asa cum a trecut tritonic, redactorul putea sa intrebe cine e traducatorul, tu ma intrebai pe mine (sau te uitai in carte) si era totul ok. asta a fost, nu mai insist. dar precizarea ar trebui s-o faci tu in nr. urmator. ca asa-i frumos. chiar si cind gresim, daca putem sa reparam, reparam.
    mai departe… stii (poate iti amintesti) cum se spune: urmeaza scrisoare.

  21. Mike,
    Oricit ar parea de ciudat, Obs. literar chiar nu apare la Bt. Din cite stiu, se gaseste doar la Bucale, si acolo cu greu (nu stiu daca mai greu decit SCI-FI MAGAZIN).
    OK, am inteles, cu traducatoarea, ceea ce imi pare rau e ca nu ati semnalat mai repede, ca rezolvam din nr. 5 care deja are, asa cum am spus, o precizare la Geanta…
    Multumesc pentru sfaturi, o sa tin seama de ele.

    Horia,
    Dupa cum ai vazut, tin seama si de sfaturile tale.
    Multumesc, scopul final este sa iasa REVISTA. Si sa n-o mai subventionez, daca s-ar putea…

  22. @george: nu stii bine, obs.cult. se cam gaseste peste tot in tara, nu doar la capitala. eu cumpar obs.cult. – e drept, cu o zi intirziere, joia, de la chioscurile de presa din satu mare, asa cum cumpar si scifi mag, de altfel, ca si o multime de alte publicatii „de nisa”. coltul meu de harta e mai norocos ca al tau. 🙂
    scopul final (in afara de dez-subventionare, care trebuie sa fie pe primul loc) ar trebui sa fie sa iasa revista BINE 🙂

  23. Din pacate nu mai exista Obs. Cult la Bt. motivat, spun difuzorii, de lipsa de cerere. Ar fi interesanta o campanie de abonare, dar asta e treaba celor ce il fac.
    Prin REVISTA cu majuscule, chiar asta am inteles, adica sa iasa bine, deocamdata e revista… chiar daca punem pasiune in ea.

  24. Pingback: Dragă Mugur « Colierul de perle al bunicii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s