Chestionar 1: despre formatul cărţilor

Mass-market paperback, trade sau hardcover? La ce dimensiuni? Eventual cărţi în format electronic? Sau audiobooks? V-aş fi recunoscător dacă aţi răspunde la întrebările de mai jos.

Vă mulţumesc pentru răspuns. Acest chestionar va rămîne deschis timp de o săptămînă. V-aş ruga să vă abţineţi de la votările multiple. Dacă voi avea parte de rezultate relevante, vă voi dezvălui concluziile mele.

Anunțuri

43 de gânduri despre &8222;Chestionar 1: despre formatul cărţilor&8221;

  1. Ufff… Ar merge si niste raspunsuri multiple 🙂 Ca prefer format electronic si mass paper-back-ul 🙂
    Ca sa nu mai zic ca ar fi interesant daca nu ar avea fiecare carte tiparita in Romania cu totul alta dimensiune 🙂 Arata nasol biblioteca 🙂

  2. mass market paperback forever!

    (si in continuare: trade pb in ordinea marimii – cu cat mai mic, cu atat mai bun -, e-book, audiobook. si hardcoverurile sa moara!)

  3. Hardcover-urile arat foarte bine (cu toate ca sunt cam scumpe), dar nu ma deranjeaza Mass Market Paperback.
    Cu tot respectul pentru copaci si paduri, E-book poate sa nici nu existe in opinia mea 😉

  4. Trade de 13×20 cm.

    Trade-urile de 15×23 cm mi se par exagerate ca marime. Mass-market-urile nu mai sunt de buzunar cand ajung la 6 cm grosime. Hardcover-urile le urasc cu patima. Audiobook-uri n-am ascultat vreodata. Formatul electronic incerc sa il evit, mi-am stricat suficient ochii cu el (n-am e-reader, citesc pe monitor).

  5. Idealul pentru mine ar fi hardcover şi electronic, pentru un cititor specializat, gen Kindle sau Cybook (desi inca nu am unul). Electronicul ar fi pentru usurinta caratului dupa mine, hardcover pentru durabilitate.

    Nu as vrea sa moara hardcoverul deoarece acesta este formatul cel mai durabil in timp, iar daca se dezlipeste sau desprinde ceva la el se poate lega cel mai usor. Mass paperbackul este o oroare din acest punct de vedere, pentru ca genereaza o groaza de foi volante mai devreme sau mai tarziu, oricat de delicat ai fi cu cartile tale, plus ca din cauza marginilor foarte inguste ale paginilor e un cosmar sa le legi, in sensul ca pierzi din text. Trade paperback sta ceva mai bine, dar nu foarte.

    Cand militez pentru hardcover stiu ce vorbesc, am in casa niste de-astea care bat suta de ani si sunt bine mersi.

    Trebuie sa ne gandim si ce lasam in urma la cei care vor veni dupa noi, nu credeti?

  6. De cînd mi-a mai slăbit vederea, am fost silit să trec la formatul trade paperback – şi le prefer pe cele britanice, care sînt ceva mai mici decît cele americane. Corpul de literă e puţin mai mare, rîndurile sînt mai aerisite, lectura merge mai uşor chiar şi pentru cineva cu acuitate vizuală redusă.

    Dar trade paperback-ul format 10cm x 18 cm este dragostea mea dintîi, ca să zic aşa. Probabil cele mai multe cărţi din colecţia mea de F & SF se încadrează la categoria asta.

    De la un timp încoace prefer ca textul din cărţi, indiferent de formatul lor, să aibă corpul de literă 10 sau 10,5. Nu mai mic, că am o problemă… 🙂

  7. Tema foarte interesanta, insa unde este parametrul „pret” ?
    Daca facem abstractie de bani, votez pt hardcover fara rezerve. Cand vine vorba de bani, hmmm, devine complicat: trade-urile sint mai lejer de citit insa sint mai scumpe, mass-urile sint cam „cauzatoare” la ochi, si toate paperback-urile au prostul sa se scalcieze, chestie care pe mine ma doare si ma enerveaza. Decat paper, prefer electronic mobipocket + tablet pc, insa iar ajungem la bani.

  8. hmm… asta cu cei de dupa noi e cu dus si intors. dupa o experienta de genul asta cu cartile bunicului meu, sunt convinsa ca eventualii mei copii si nepoti nu vor citi niciodata mai mult de un sfert din cartile mele. prefer sa ma simt eu bine acum (adica sa nu car dupa mine un kil de hardcover) decat sa ma gandesc la soarta urmasilor. si, in afara de cartile legate foarte prost (peste care nu am mai dat de ceva vreme) nu mi s-a intamplat niciodata sa ma trezesc cu foi zburand… iar eu nu sunt foarte grijulie cand citesc.

    (ca sa nu mentionam ce-a zis si aspoiu, faptul ca hardcoverurile sunt mult mai scumpe.)

  9. Mic si fasnet. Ori mass-market paperback (11×18 cm), ori trade paperback mic (13×20 cm). Dar prefer paperback-ul, cel putin la nivel de fiction. Pt non-fiction merge si trade paperback.

    Nu mare. Prea mult spatiu. Deja nu mai am unde sa le mai pun. Desi nu mi’as da editia mea hardcover de Cordwainer Smith pentru nimic in lume.

    Si nu electronic. Am fost intr’o vreme entuziasmat de posibilitatile oferite de cartile electronice, insa am descoperit pe parcurs ca e foarte greu sa scoti laptopul din buzunar sau sa te duci cu el la buda. Nu de alta, dar e greu, i se termina bateria si mai si stai cu sufletul in gat ca il trantesti pe gresie.

    De buzunar. Ieftin si bun… 🙂

  10. Eu zic ca ar fi bine ca fiecare carte aparuta pe hartie sa aiba si un corespondent audio.E atat de greu sa citesti in RATB cand e inghesuiala.Sau sa citesti cand esti la volan :).Asa ca varianta audio e prefecta pentru timpii morti.
    Cat despre e-books, si ele sint o alternativa de cand sunt fericitul posesor al uinui Sony reader.La un moment dat se umpu si bibliotecile.

  11. Nu se zice nimic de fonturi. Mor cand vad unele carti cu font mare si la doua randuri – atata risipa de hartie. Si desigur, un pret mai mare. Sau poa’ tocmai de aceea apar asa: o poveste scurta pusa intr-o carte groasa ca sa coste mai scump.

  12. Pingback: Volume si rafturi | Terorism de cititoare

  13. cu exceptia cartilor care au dimensiuni gigantice (cam toate biografiile), prefer cartile mici – le poti lua in geanta, ocupa putin loc in bagaj atunci cand calatoresti, etc.

  14. Hardcovers arata cel mai fain, dar sunt pline de inconveniente: sunt grele, sunt mari (ocupa mult spatiu si in geanta si in biblioteca) si’s si mai scumpe. Deci, pentru mine, mass market paperback rulz! 😀

  15. Eu am votat trade paperback mic (13×20 cm), mi se pare cel mai practic. Dar pentru mine mai important decat formatul cartii este fontul. Renunt destul de usor la o carte cu scrisul foarte mic, imi obosesc ochii.

  16. Poate ar trebui să fac un sondaj aparte avînd în vedere prezentarea grafică interioară: fonturi, spaţiere etc. Dar cred că n-ar avea rost, cu toţii ne dorim pagini aerisite şi cît mai uşor lizibile. 🙂

  17. sincer, eu prefer un paperback american inghesuit, dar de dimensiuni normale, decat un trade pd in doua volume care fac de 2 ori cat originalul…
    (exemplu: the stand)

  18. Pingback: Revista bloguriler, 13-19 octombrie | bookblog.ro

  19. Subscriu la dorintele unui comentator de mai sus, niste multiple ar fi mers 😉 Asadar:

    (1) Mass-market paperback pentru calatorii (bun de pus in orice fel de geanta, sau in buzunar)
    (2) Orice alt format pentru acasa, unde citesc cit mai comod aranjata
    (3) Audiobook-uri numai bune pentru lenevitul in pat…

    Un nu hotarit cartilor electronice, lucrez toata ziua cu ochii in calculator, asta imi mai lipseste!

  20. Hardcover (sau cel puţin paperback mai lat în cazul poeziilor)! Deşi nu-mi permit deloc să umblu cu pretenţii pentru că multe din cărţile care-mi plac mie sunt foarte greu de găsit la biblioteca judeţeană de-aici, dărămite în librării (unde, de altfel, nu prea găsesc chestii care să mă intereseze).

  21. Hardcover pentru cei mai buni autori (Borges, Rushdie, Frank Herbert), paperback pentru thriller (ca doar nu o sa dau nush cat ptr niste thrillere), trade paperback elegant pentru SF si fantasy (justificat ptr ca unele titluri sunt destul de groase si o parte dintre ele au desene elegante) si pentru cartile de literatura serioasa depinde pe numarul de pagini, adica poate fi si format de buzunar pe Parfum de Femeie, dar si hardcover ptr altele. Ptr orice nu ma intereseaza neaparat sa cumpar sau pentru prima lectura dintr-un autor nou este ok formatul de e-book fie PDF fie LIT. Probabil ca fiecare are un anumit buget pentru carti si autorii favoriti vor fi cumparati si in editii mai scumpe daca merita. In alta ordine de ide pe langa sondajul asta ar mai trebui facut un sondaj despre ce genuri se citesc si care sunt autorii si cartile cele mai interesante ptr publicul de aici. In plus, mi se pare ca daca vrei sa eviti publicarea unor carti degeaba ar fi util un chestionar in care publicul sa fie intrebat cat ar da pe anumite carti (pe un volum cu toate intrarile din seria Amber, de exemplu – sau pe castigatorul Booker-ului de anul asta) ca sa se identifice clar strategia unui cumparator (pentru ca nu mi se pare ca mai este valabila ideea ca se cumpara doar cartile ce sunt asezate la nivelul ochilor).

  22. Ah, da si inca un aspect: este adevarat ca ne dorim pagini cat mai ingrijite si mai lizibile, dar nu ce fac anumite edituri de aici (vezi exemplul Humanitas pentru anumite cartulii de 100 de pagini care au ajuns 200 de pagini in versiunea romaneasca). Vorba celor care au raspuns: risipa!!! Ma simt tradat si nu mai cumpar! Dar, poate ca Robert Jordan si Tolkien ar trebui in hardcover si numai in hardcover!!! Apoi incercati sa nu repetati greseala pe care a facut-o Nemira cu A Song Of Fire and Ice a lui GRR Martin – a rupt-o in X volume si practic fiecare intrare din serie costa dublu. Pai editiile paperback americane se gasesc cu 30 de RON peste tot, in timp ce editiile romanesti costa cel putin dublu (66 RON, parca???). Va dati seama ca nu am cumparat-o: astfel de carti sunt potrivite doar ptr hardcover la pretul ala (cartea cu Jonathan Norrell de Susanna Clarke costa cat o intrare paperback din seria lui Martin)!!! Ah, da si de seriile noi din Dune v-ati cam batut joc voi astia de la Tritonic. Chiar daca sunt mai slabe ca originalul tot sunt mai bune ca altele, ca doar nu degeaba l-au angajat pe Kevin J. Anderson!!!

  23. xtfire80: de acord cu mai tot ce-ai spus. cartile-s scumpe, bine-ar fi ca toti sa fie onesti cu ceea ce publica etc. dar… (si iar am sa ma repet, please ignore me daca ati mai citit asta) americanii sint 305 milioane. noi sintem 21-22 de milioane. la ei un best-seller vinde sute de mii de exemplare. la noi, best-seller inseamna 5000 de exemplare. pretul de productie al unui paperback la ei inseamna aproximativ 90 de centi US. la noi, acelasi paperback se produce la aproximativ 3 dolari. ia ghici, cum se reflecta asta in pretul cartii? i rest my case.
    o precizare te-as ruga sa faci: in ce sens „si de seriile noi din Dune v-ati cam batut joc voi”?
    si fac si eu precizarea mea: cartile din seria dune au aparut la nemira (cele ale lui frank) si la millennium press (cele ale lui brian si kevin). ce-are a face tritonicul? tritonic a facut productia (potrivit specificatiilor date de noi) si distributia (care a devenit astfel nationala). tot ce tine de editorial a fost facut de MP. daca in privinta asta ai plingeri, be my guest.

  24. 13 x 20 rules (in formatul acesta va aparea si cartea mea in cateva saptamani 😀 )

    de asemenea, cand sunt in masna `prefer` audiobooks, dar nu am putut vota mai multe optiuni 🙂

  25. ca veni vorba de format, sf-urile din colectia Tritonicului sufera de lipsa acuta a spatierii textului fata de cotor („gutter” cred ca e denumirea folosita prin ms office). Am luat niste exemplare de la Bookfest si toate au problema asta (formatul e mass-market). Trebuie sa trag zdravan de pagini pt. a deschide cartea cum trebuie sau sa o inclin de fiecare data cind incep un nou rind (exagerez un pic dar intelegeti ideea). Cele de la Nemira, desi au dimensiuni semanatoare (noua serie Nautilus) mi se par mai ergonomice din acest punct de vedere

  26. facand abstractie de orice altceva, hardcover forever, ca is elegante si rezistente. dar cum nu putem face abstractie, cateodata e nasol la pret, cateodata e si mai nasol ca nu gasesti orice vrei in hardcover, cu amazon cu tot. a doua optiune e mass marketu, pe principiul ca daca tot nu se poate mare si durabil, atunci sa fie mic si prietenos.

  27. Calea de mijloc fiind cea mai buna am ales trade paperbak mediu.Dece? Format elegant,vizibilitate maxima si un pret mediu!Sa cer doar hardcover inseamna sa nu stiu cite carti de gen au aparut in 2008 sau sa fiu bancher!Sa cer mass-market paperbak inseamna sa primesc o caramida pitica si groasa la care rindul se termina in cotorul cartii si pe care o citesc cu lupa!Bineinteles ca sint de acord cu un hardcover la anumite carti,dar si aici e o chestie relativa.Care ar fi criteriile de alegere?Sa intrebi cititorii la fiecare carte aparuta?Asta e o gluma buna!Formatul electronic si audio-cartile?VADE RETRO SATAN!Versiunea proprie a iadului:eu in fata calculatorului si cu castile pe urechi!?!?Pentru mine singura scuza pentru a taia un copac e sa scoti carti din el!

  28. Eu sunt de acord cu Florin Pitea. In general imi plac cartile mai mari, nu numai pentru ca nu sunt inghesuite, dar dau si bine la mine in biblioteca. Cu toate ca nu ar trebui sa le car tinand cont ca am scolioza, prefer sa imi rup oasele, dar sa tin in mana o carte mare. Bine, poate ca eu am si senzatia ca cu cat e mai mare cu atat e mai lunga, ceea ce, desigur, nu e adevarat. Dar imi place mie sa ma mint asa.

  29. Pingback: Catalogul Millennium Press « Însemnări din colţu’ hărţii

  30. Pingback: Science Fiction And Fantasy - Page 19 - Computer Games Forum

  31. Nu prea a preferinte… Important este continutul… Formatul este important doar in conditiile in care se pune problema lecturii in spatii mai „incomode”…

  32. Trade paperback mic, urmat de hardcover. Fara suparare, da nu-mi plac deloc mass-market paperbackurile… Dune, Blestemul Chalionului, etc, sunt foarte greu de citit. Eu sunt genul de cititor-lenes: nu-mi place sa le tin prea mult caci citesc intins pe pat. Prefer una hardcover care sta singura, sau un trade paperback mic, la care e de ajuns sa tii un deget pe mijloc-jos.

  33. Hello!

    Si Nemira si voi ati editat Dune in formate diferite. Acuma in general mie imi place sa am o serie in acelasi format. Ar trebui sa ma duc prin anticariate si sa cumpar seria in format de buzunar de la Nemira si apoi seriile de la voi? Pana cand gasesc niste editii hardcover decente o sa citesc seriile noi in format PDF, desi stiu ca nu este moral. In formatul de la Tritonic am cumparat prima trilogie (cea cu Casele) si am renuntat la restul, deoarece evident fonturile au fost alese foarte prost si legarea cartilor lasa de dorit pentru niste carti care au in jur de 400-600 de pagini. O fi Brian Herbert si Kevin J. Anderson sub nivelul lui Frank Herbert, dar nici chiar asa. Sigur ca le-as prefera intr-un format asemanator celui ales ptr Borges sau Rushdie de Polirom (hardcover) sau macar intr-un format similar cartilor din Raftul Denisei (daca hardcover ar fi prea scump). Si puteti lasa si editiile de buzunar, daca sunt mai ieftine, dar intr-un format acceptabil (atat in privinta fonturilor cat si a legarii). Editiile hardcover de la Tritonic imi plac foarte mult (desi poate sunt cam mari ca dimensiuni). Oricum faceti o treaba minunata, dar cand o editura alege un titlu pentru a-si face reclama (Dune, in cazul vostru) atunci ar face bine sa nu o dea in bara. Articole scrise de tine am citit de pe vremea cand erai colaborator la Jurnalul SF si alaturi de Pavelescu, Mironov si Badescu te consider un profesionist al promovarii in domeniul acesta, asa ca este normal ca daca stiu ca te ocupi de editat DUNE sa am anumite asteptari. Si apoi gandeste-te ca trebuie sa si atragi oameni sa citeasca, nu doar sa ii pastrezi pe vechii cititori! Deci pentru Joe Hill nota 10, pentru Dune sub 5. Dar ai timp sa te revansezi :). Toate cele bune.

  34. Revin cu o precizare:
    Am uitat sa mentionez ca imi place foarte mult stilul lui Kevin J. Anderson inca de cand a lucrat la Dosarele X (Star Wars-urile nu m-au prea incantat). Chiar daca au lucrat autori diferiti, franciza Dune este superioara Fundatiei (desi sunt innebunit dupa Asimov) sau seriilor nesfarsite din Star Wars si Star Trek, asa ca o astfel de realizare a imaginatiei trebuie tratata cu respectul care i se cuvine. Pentru editiile de buzunar sugerez sa copiati modelul americanilor (nu strica sa arunci o privire peste A Song of Fire and Ice). Dune, Stapanul Inelelor, Harry Potter si A Song Of Fire and Ice sau cateva dintre cartile lui Stephen King (The Green Mile, The Dark Tower, Shinning, IT) trebuie lucrate cu grija pentru ca sunt printre putinele carti care atrag o multime de cititori. Sper ca nu am exagerat cu criticile. Toate cele bune!

  35. Ooops! Credeam ca exista o legatura intre Tritonic si Millenium Press. Hmm. Mi se parea ca ii un grup de edituri, nu stiu de ce. Scuze, daca te-am jignit.

  36. Pingback: Un fel de „Mica publicitate” « Însemnări din colţu’ hărţii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s