Pornografie cu cărţi (20): Darkover all over

Portret de urs la vîrsta la care o descoperea pe MZB

Portret de urs la vîrsta la care o descoperea pe MZB

Eram student în anul I şi, în sesiune fiind, aş fi acceptat să fac orice, numai să nu stau să învăţ. În plus, mijloacele-mi financiare erau departe de ceea ce sînt azi, aşa că orice sursă de venit era ca o mană cerească. Decis să îmbin utilul cu plăcutul, m-am angajat ca traducător la Médecins sans Frontieres. 5 dolari pe zi era o sumă enormă la vremea respectivă. Util da, plăcut… mai puţin. Lucram cam 14 ore pe zi împreună cu o echipă de belgieni veniţi în România pentru a ameliora condiţiile de viaţă ale unor bieţi orfani pe care statul comunist îi trimisese să moară ca „irecuperabili” la un azil mizer din Bădăcin, lîngă Şimleul Silvaniei. Condiţiile în care supravieţuiau acei copii erau inumane. Dormeau cîte trei sau patru într-un pat, se zbăteau în propriile excremente, la şapte-opt ani nu erau capabili să articuleze nici măcar un cuvînt şi, unii dintre ei, nici măcar să umble nu puteau. Mirosul de amoniac şi urină era atît de puternic în dormitorul de cinci pe cinci în care erau înghesuiţi, încît în primele zile, la fiecare zece minute, ieşeam în curte şi vomam. După prima zi, am hotărît că aia avea să fie singura săptămînă de lucru pentru MSF. La sfîrşitul săptămînii mă răzgîndisem deja. Copiii ăia nu cunoscuseră decît viaţa de animal şi meritau mult mai mult. Iar dacă „belgii” fuseseră în stare să-şi lase confortul de-acasă pentru a veni să-i ajute (iar la ajutatul ăsta intra tot, de la zugrăvitul încăperilor la ştersul la cur al copiilor), puteam să rezist şi eu măcar vreo cîteva săptămîni, cît avea să dureze contractul meu cu MSF.

Dar am luat-o pe o pantă biografică şi n-am atins deloc subiectul promis din titlu. Să revin, aşadar. Unul dintre „belgii” mei era un cititor avid de science fiction. La Cehu Silvaniei, unde locuiam, avea o mini-bibliotecă plină cu o grămadă de titluri proaspăt apărute la Presses Pocket. Anne McCaffrey, Asimov, Herbert şi Marion Zimmer Bradley. La venirea de la Bădăcin, în fiecare seară, după o cină copioasă, „belgii” trăgeau cîte-un chef straşnic, cu muzici populare româneşti şi palincă sau vin fiert, la un restaurant din Zalău. După două seri consecutive de aşa ceva, am spus pas şi m-am retras la bază (de fapt, o vilă din Cehu Silvaniei), cu cărţile lui Philippe. Un refugiu regal pentru un fan român de science fiction, dornic să evadeze departe de toate ororile de peste zi.

Prima carte pe care-am citit-o a fost cea mai subţirică: ediţia franceză a romanului PLANET SAVERS de Marion Zimmer Bradley. Am dat-o gata în cîteva ceasuri. M-a cucerit: o lume nouă, cu totul diferită de mizeria României începutului anilor nouăzeci. Personaje credibile, alieni interesanţi, un strop de aparentă magie… Descoperisem ceea ce Jacques Goimard denumise science fantasy, iar americanii numesc planetary romance. Ulterior aveam să aflu că PLANET SAVERS fusese primul roman publicat de Zimmer Bradley în ceea ce avea să devină ciclul Darkover. În anii care-au urmat am citit cam tot ce apucaseră francezii să traducă din opera autoarei, fie de la Philippe, fie de la Biblioteca Franceză de la facultate, condusă pe-atunci de Jean Hormiere, fie de la Alliance Française… Prin ’97, una din primele cărţi pe care le-am găsit pe internet, în format electronic, a fost tot una din seria Darkover: THE SHADOW MATRIX. Cu timpul, lectura pe pixeli mi-a completat golurile din cronologia darkovană. Cu toate astea, în biblioteca proprie nu s-a nimerit să am nici una dintre aceste cărţi, care îmi plcuseră aşa de mult. Pînă în urmă cu o săptămînă.

18

Le puteţi admira mai sus, în deplina lor glorie. Cincisprezece volume, între care şapte omnibus-uri conţinînd cîte două sau trei romane, inclusiv colaborările cu Mercedes Lackey şi Deborah J. Ross (asistenta şi partenera de viaţă a lui MZB, cea care şlefuieşte drafturile moştenite de la autoare şi le oferă cu linguriţa cititorilor, de la moartea ei, survenită în 1999). Iată titlurile, în cazul în care ar fi mai dificil de distins în imagine (ştiţi care-i procedeul: click pe titluri pentru a cumpăra volumele în cauză de pe Amazon.com):

Din cărţile publicate pînă acum în ciclul Darkover lipseşte una singură, THE HEIRS OF HAMMERFELL, care n-a mai fost reeditată de prin 1990 sau 1991. Dar şi aceasta e pe drum, am găsit-o la un used-books-shop online şi ieri am fost anunţat că mi-a fost expediată. În cronologia ficţională, cartea se încadrează după TWO TO CONQUER, în sub-ciclul THE HUNDRED KINGDOMS.

Intenţionez să le recitesc, de data asta într-o ordine a cronologiei ficţionale (care e şi aproximativ ordinea în care cărţile mă aşteaptă răbdătoare pe raft). Sint curios care-mi va fi reacţia, dacă anii care-au trecut de cînd am devenit fan Darkover (o perioadă care a coincis cu transformarea subsemnatului în cititor profesionist) şi-au pus amprenta pe capacitatea-mi de a rezona la romanţurile planetare ale regretatei MZB.

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;Pornografie cu cărţi (20): Darkover all over&8221;

  1. erau atit de irecuperabili incit, dupa doi ani de convietuire cu „belgii”, numarul celor irecuperabili cu adevarat se injumatatise. ceilalti recuperasera si se mutasera la orfelinatul din simleu, mergeau la scoala… iar „irecuperabilii” ramasi o duceau mult mai bine. avusesera nevoie doar de un pic de organizare si de multa, multa caldura sufleteasca si de un dram de speranta. o sa mai scriu despre azilul din badacin, sint multe de povestit…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s