Poe

S-au împlinit ieri 200 de ani de la naşterea lui Edgar Allan Poe. A trăit puţin, a avut o viaţă nefericită, dar a dat lumii cîteva poveşti de neuitat şi versuri care au devenit clasice.

edgar_allan_poe_2

Edgar Poe s-a născut la Boston, în Massachussets, pe 19 ianuarie 1809. A rămas orfan de la vîrsta de doi ani şi a fost adoptat (dar fără acte, se pare) de către familia Allan. A urmat o vreme cursurile Universităţii din Virginia, apoi a avut o tentativă nereuşită de a urma o carieră militară. Eşecurile sale repetate l-au îndepărtat de familia sa adoptivă. A devenit alcoolic şi a avut dificultăţi, din această cauză, în a-şi păstra o slujbă stabilă. În 1835 s-a căsătorit cu verişoara sa Virginia Clemm (care avea doar treisprezece ani la data căsătoriei), cea care avea să-i inspire mare parte din poeme, dar şi, parţial, opera de ficţiune.

Debutul literar s-a produs devreme, la doar 18 ani, cu un volum de poeme intitulat TAMERLANE AND OTHER POEMS, publicat anonim. Ulterior şi-a îndreptat atenţia spre proză şi critica literară. Succesul a venit în 1845, după publicarea celui mai cunoscut dintre poemele sale, „The Raven” („Corbul”). Doi ani mai tîrziu, rămîne văduv şi, după alţi doi ani, la 7 octombrie 1849, moare el însuşi, din cauze incerte.

Opera lui Poe a influenţat radical literatura americană şi nu numai. Bicentenarul naşterii sale e un prilej bun pentru a-l reciti sau a-l descoperi, pentru aceia dintre noi care sînt pasionaţi de rădăcinile literaturii fantastice.

În ce mă priveşte, l-am descoperit pe Poe pe cărări ocolite, în adolescenţă. Paradoxal, am aflat despre ale sale poveşti fantastice ascultînd un album de rock progresiv al unui muzician care-mi este şi azi foarte drag, Alan Parsons. În 1983, în dorinţa-mi neabătută de a-mi aduna întreaga discografie a fostului inginer de sunet al Beatleşilor şi-al celor de la Pink Floyd, mi-am „tras” TALES OF MYSTERY AND IMAGINATION BY EDGAR ALLAN POE, albumul de debut al aşa-numitului Alan Parsons Project, o trupă de rock experimental care a marcat muzica anilor ’70-’80. Fiecare piesă de pe album era inspirată de opera lui Poe şi purta titlul unuia dintre textele acestuia. Pînă în ziua de azi, albumul acela e unul dintre preferatele mele. De la muzică, am ajuns să citesc povestirile în cauză (tocmai apăruse o ediţie superbă din Poe la Editura Univers), apoi AVENTURILE LUI ARTHUR GORDON PYM, apoi „Farsa cu balonul”… În cele din urmă, am ajuns şi la poemele lui Poe şi, desigur, la „The Raven”. Care a inspirat piesa care urmează:

POST SCRIPTUM: În prezent, în librăriile româneşti pot fi găsite două volume din opera lui Poe, CĂLĂTORII IMAGINARE şi MISTERUL LUI MARIE ROGET, ambele apărute la Polirom şi disponibile aici. Cele două volume constituie o bună introducere în opera autorului american şi beneficiază de traduceri îngrijite, aşa încît vi le recomand cu căldură.

Anunțuri

13 gânduri despre &8222;Poe&8221;

  1. da, ieri am văzut şi eu cu uimire că se fac deja 200 de ani de la naşterea lui. e printre preferaţii mei, îi citesc povestirile oricând simt nevoia unui text bine închegat. mai mult chiar, în adolescenţă, când am cochetat o vreme cu teatrul, am dramatizat o povestire de-a lui – sistemul doctorului catran si a profesorului pană. 😛 creD că mai am pe undeva piesa rezultată. continuu să cred că ar da tare bine pe scenă.
    despre traducerile recente nu pot să spun decât că merită toată atenţia. profesorul liviu cotrău e poate singurul expert veritabil – român – în materie de poe. l-am avut profesor în facultate şi am rămas fascinat de pasiunea lui. poate că m-a şi inspirat în pasiunea mea pentru king 😀

  2. daaa, o greseala oarecum scuzabila, in contextul poesc. nu de alta, dar baudelaire a fost, din cite-mi amintesc, traducatorul lui poe in franceza. nu cel dintii, dar cel mai stralucit.
    am reparat eroarea, multumesc de avertizare.

  3. Acum cativa ani am vazut cateva secvente dintr-un documentar dat pe Discovery despre elucidarea cauzelor mortii lui Poe plecand de la analiza textelor lui. Nu mai tin minte care erau concluziile.. anumite senzatii si stari emotionale care au observat ei se repetau obsesiv in povestile lui, le-au legat de simptomele clasice de intoxicare cu nu stiu ce gaz (de lampa?), care era hiperutilizat pe vremea lui. In fine, interesant documentar. Am senzatia ca tot din scrierile sale ar fi ajuns la concluzia ca era bipolar. Bine, ideea seriei acesteia de documentare era sa se vada cat de departe se poate ajunge cu deductiile folosind doar materialul autorului.
    Am cautat pe siteul canalului Tv dar n-am gasit nimic.

    Pe youtube este o inregistrare cu Christopher Walken recitand „The raven”. Suna bine.

  4. Cand citisem comentariul lui Dark Wolf, despre The Simpsons am tot incercat sa-mi dau seama despre ce episod e vorba (!!!- big simpsons fan), iar acum, cand am dat peste „The Tell-tale heart”- m-a izbit. Asta era! Cand Lisa construieste o macheta care reda povestea lui Poe, si intr-un moment halucinatoriu incarcat de vinovatie, inima „ascunsa” in podea incepe sa palpite. 😀
    Am ascultat si „A dream within a dream” (care mai are si un clip dragut), „Cask of Amontillado” si mi-au placut tare mult. Continui. Multumesc.

  5. @feeria: Inca o idee privindu-l pe Parsons: incearca sa asculti, consecutiv, albumul din ’76 („Tales of Mystery and Imagination by Edgar Allan Poe”) si pe acela din 2004 („A Valid Path” se cheama). Pe cel din 2004 reia citeva teme din „Tales…” si e superb sa vezi cum si cit a evoluat instrumentatia. In 2007, Parsons a lansat o editie „de luxe” (dupa ce in 1987 lansase o prima varianta remixata pe CD) a albumului, cu citeva bonus tracks, inclusiv o secventa (geniala!) in care Orson Welles citeste pasaje din Poe.
    Si tot la capitolul Parsons/Poe: partenerul de „Project” al lui Parsons, Eric Woolfson, a lansat in 2003 un album intitulat „Poe: More Tales of Mystery and Imagination”.

  6. nu stiam eu de ce in ultima saptamana ma tot loveam prin „exterior” de poezii de-ale lui Poe. acum am reusit sa ma luminez.si ce noroc pe capul meu ca am facut rost de o varianta audio la o antologie Poe Childrens, recent..si sa mai zici ca viata nu e un joc al coincidentelor.;)

  7. Poe, incredibil atat in proza, cat si in eseuri si versuri… Berenice, Eleonora, Un om in multime, Usher, Carabusul de aur, Annabel Lee, The Raven, … nici nu stiu ce sa mai enumăr. Superb!
    Felicitări pt articol!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s