Salată de linkuri

Ce-am mai găsit pe net săptămîna asta, printre atîtea pachete de făcut şi cu o junioară răcită cobză (un factor perturbator major care, o ştiu toţi tăticii, împinge moralul undeva sub zero)?

Blogul lui Silviu Toma, unul dintre nemiroizii de generaţie nouă, se cheamă „Gustul cireşelor”. E cu cărţi, e cu muzici… Îmi place, e de urmărit, pleacă la blogroll. Pe cînd un blog al lui Vlad Puescu?

Mike Haulică scrie despre Premiile Cititor SF în Observatorul Cultural de săptămîna asta, trăgînd cîteva concluzii dintre care, firesc, mi-a plăcut asta:

O categorie care a fost anunţată iniţial, dar a dispărut pe parcurs, a fost „Editura preferată“. Nu ştiu de ce a dispărut, dar se poate face un clasament al editurilor în funcţie de nominalizări şi ar ieşi aşa: Nemira (cu 25 de nominalizări şi 6 victorii, incluzînd aici şi categoria pentru povestire românească, cu toate cele 6 texte apărute în revista Nautilus editată de Nemira), Millennium Press (9 nominalizări şi nici un cîştigător) şi Tritonic (6 nominalizări şi un cîştigător).

Altfel spus, stăm bine. Despre aceleaşi premii pe care le-a iniţiat trage nişte concluzii şi amicul Aspoiu, aici. M-am amuzat citind despre categoria traducerilor şi războiul cu voturi desfăşurat acolo:

Categoria traducerilor a fost oarecum calcata in picioare. Se pare ca un comitet de “oameni de bine” au pus la cale o “lovitura”, insa au pus-o in aplicare cu o zi prea devreme si nu se asteptau la raspunsul asa de prompt la chemarea la mobilizare lansate “in teritoriu”. Asa ca am sfarsit cu o situatie cel putin ridicola daca e sa privim numarul de voturi. Cert este insa ca, toti cei nominalizati la aceasta categorie sint niste traducatori foarte buni, diferentiarea facandu-se la un moment dat mai mult pe baza titlurilor traduse.

Concluzia mea: români au fost, români sînt încă…

Andrei Ruse pleacă de la Tritonic, cu mare tapaj. Detalii aici şi aici. Ca un bolovan aruncat în apă, mişcarea provoacă valuri concentrice care ajung pe unde nu te-aştepţi. Iar valurile provoacă, în replică, de-a dreptul un tsunami de indignare. Tritonicul ignoră deocamdată gălăgia din blogosferă. Şi cred că bine face. Rufele de acest gen e mai bine să fie spălate în familie. În schimb, Bogdan Hrib povesteşte telegrafic cele trei zile de turneu în nord, aici şi aici. Şi mă face „fumangiu”. Şi asta-mi aminteşte cum, în urmă cu aproape un an, la Londra, a reuşit să mă facă să mă las de fumat pentru o jumătate de zi. Horror!

Între timp, SONI se dă la bani mărunţi, aici. Lăsînd la o parte gălăgia, cartea merită clar banii ăştia.

Michael strînge întrebări pentru Dănuţ Ungureanu, proapăt ales tartor peste SRSFF. Aici. Nimeni nu se înghesuie să le pună, în afară de mine. De ce oare? Să fie totul limpede? Chiar sînt eu ăla mai ardelean care n-a priceput cum trebuie?

Mircea Opriţă recenzează WALDEMAR-ul lui Liviu în ProScris. Aplicat şi amănunţit, ca de obicei.

Iar în încheiere, pour la bonne bouche, un link haios pînă la Dumnezeu, primit de la unchiu’ Ovi din Singapore. Să ne trăieşti, conaşule, că ne trebuieşti!

LATER EDIT: Jeff Carlson mi-a atras atenţia că filmuleţul cu pricina e doar o mimare a unei piese interpretate a capella de Moosebutter. Versurile aici. Kiss a WookieLove it!

PS: Mîine e ultima zi în care mai puteţi profita de promoţia „O carte la zece zile”!

Anunțuri

7 gânduri despre &8222;Salată de linkuri&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s