FICŢIUNI: o poveste cu „va urma” (2)

A fost, în perioada de la sfîrşitul anilor ’90, un moment în care, în ciuda dispariţiei periodicelor principale (JSF, Anticipaţia, Helion), F&SF-ul românesc părea a fi ajuns în pragul maturizării. Autorii care debutaseră după ’90 în JSF – dar nu numai ei, ci toţi aceia care se numărau printre cei condeiele cele mai active ale deceniului în domeniu – păreau a fi răsfăţaţii editurilor: Mike Haulică debuta editorial (acum exact zece ani şi două zile) cu MADIA MANGALENA, Andi Valachi îşi edita în regie proprie volumul de povestiri SHEILA (speaking of which, mai am acasă două exemplare din acest volum la care sînt dispus să renunţ pentru suma corectă – pentru negocieri contactaţi-mă pe mail), la Dacia şi ProLogos se lansau simultan colecţii dedicate prozei româneşti de gen (cu Ona Frantz şi Liviu Radu ca debutanţi la Dacia şi Costi Gurgu la ProLogos, în vreme ce Roberto R. Grant şi Bogdan Ficeac, respectiv Jean-Lorin Sterian şi din nou Liviu Radu apăreau cu cel de-al doilea volum fiecare), Dan Silviu Boerescu publica lună de lună în ArtPanorama cîte-un grupaj consistent de F&SF românesc (acolo mi-am făcut şi eu debutul în proză, dacă cumva nu ştiaţi), Grupul Kult se pregătea să ia cu asalt editurile…

Era, categoric, o perioadă de efervescenţă, iar în acest context, FICŢIUNI avea şansa de a fi pe val. Da, tirajul revistei era mic; da, tiparul era de cea mai proastă calitate; da, periodicitatea trimestrială pe care mi-am propus-o la început s-a dovedit a fi o himeră. Dar, încăpăţînîndu-mă să public acea revistă şi văzînd primirea de care se bucura fiecare nou număr, am avut în anii aceia senzaţia că făceam un lucru menit să conteze…

f2

Cel de-al doilea număr al FICŢIUNI-lor a ieşit din tipar în mai 1998, la aproximativ cinci luni după apariţia primului număr. Între timp, reuşisem să plasez mai tot tirajul primului număr (şi cum veniseră banii, aşa se şi duseseră, prin urmare apariţia revistei s-a amînat cîteva luni, timp în care-am umblat cu limba scoasă după sponsori).

Ca şi primul număr, şi acesta se deschidea cu un editorial semnat de yours truly. În primul număr proclamasem sosirea „Vremii calităţii” (iar efervescenţa de care vorbeam mai sus părea că-mi dă dreptate). În cel de-al doilea număr, inspirat de o intervenţie pe care o avusesem la Zilele Helion din iarna precedentă, căutam reperele canonului literar SF şi încheiam cu un citat din Andrei Pleşu şi o frază care azi mi se pare de-un patetism înfiorător: „Între zero şi infinit e loc destul pentru a ne strecura spre nemurire”. Oh, God…

Dacă în primul număr grupajul principal de povestiri era axat mai degrabă pe fantasy, de astă dată am reuşit să strîng o recoltă eminamente science fiction. Florin Pîtea (cu o povestire intitulată „Ficţiuni” – da, chiar aceea cu scrisoarea de care pomeneam ieri), Ana-Maria Negrilă (cu prima versiune a „Împăratului de îngheţată”), Val Antim (cu „Fenomen inexplicabil de violare”, una dintre extraordinarele-i excursii în lumi suprarealiste), Cotizo Draia (cu un hard SF intitulat „Aşteptînd la Sargos”) şi Ionuţ Bănuţă (cu un experiment textual căzut parcă la montaj din cartea cu motocentauri). Dosarul numărului avea de astă dată un subiect autohton, Radu Pavel Gheo, cu un fragment critic (încorporat ulterior în DESPRE SCIENCE FICTION), o povestire inedită şi un fragment de roman, dimpreună cu trei recenzii ale volumului său de debut, VALEA CERULUI SENIN. Amintiţi-vă, la vremea respectivă Gheo nu fusese încă descoperit de mainstream-ul literar, nu poposise vremelnic în America şi nici nu traducea pe brînci pentru Polirom (o editură aflată pe-atunci la faza poticnelilor de început). Capitolul „traduceri”, rebotezat pompos „Hărţile Imaginarului”, oferea o poveste de Roland Wagner, tradusă de Val Antim. Mai aveam şi articole de critică şi istorie literară (inclusiv partea a doua a studiului lui Cătălin Ionescu privind „Istoria politică a SF-ului românesc”), o secţiune dedicată artelor vizuale (cu nelipsitul Dodo Niţă care raporta despre starea BD-ului naţional) şi un grupaj de recenzii tematic, axat de astă dată pe apariţiile de la Teora. De astă dată, numărul de pagini crescuse la 188 (plus o grămadă de pagini care făceau reclamă sponsorilor: RAO şi Nemira).

Tot la numărul doi am avut o primă tentativă de colaborare cu o altă entitate editorială, mai exact cu Nemira. E vorba, să ne înţelegem, de Nemira cea veche, cea de acum un deceniu şi ceva, Nemira lui Vlad T. Popescu înainte de colapsul de la răscrucea mileniului. Mihai Dan Pavelescu încă mai lucra acolo ca şi coordonator de colecţie şi de cîte ori ajungeam prin Bucureşti (şi ajungeam des, fiindcă lucram la RAO/Fahrenheit ca traducător şi redactor), aveam uşi deschise la ei. Îmi dădeau fiecare apariţie a colecţiei Nautilus spre recenzare, îmi trimiteau prompt lista titlurilor aflate sub tipar… Era ok. N-aş mai fi tradus în ruptul capului pentru ei, dar se purtau frumos la capitolul PR. Şi mi-a venit ideea să le ofer FICŢIUNI-le spre difuzare. Am căzut de-acord asupra unor procente, le-am trimis 100 de exemplare… Probabil că măcar o parte s-au vîndut. Altele au putrezit (ori poate mai zac şi azi) prin vreun fund de depozit. Bani n-am văzut, asta-i sigur. Dar măcar ştiu că o parte dintre reviste au ajuns la nişte cititori care, altfel, n-ar fi auzit de nebunul din colţul hărţii care se încăpăţîna să scoată, pe-un amarît de 386, o publicaţie care aspira să devină F&SF Mag-ul României.

Toate astea se întîmplau în vara-toamna lui 1998. Pînă la apariţia numărului următor aveau să treacă nu mai puţin de 14 luni. Dar despre asta am să vă povestesc într-o însemnare viitoare.

Anunțuri

6 gânduri despre &8222;FICŢIUNI: o poveste cu „va urma” (2)&8221;

  1. Anunt umanitar! Nu mai are nimeni „pierdute” pe acolo nr. 2+nr.3 pentru un amarit al soartei?Ofer recompensa{fara numar}+vesnica recunostinta!

  2. Foarte frumoasa povestea. Din pacate toate astea s-au intamplat inainte de vremea mea, sau mai bine spus inainte ca interesul meu pentru genul asta de scrieri sa prinda contur.

    Astept continuarea…

  3. e buna ideea lui Florin. cei care sti ca au pe net povestiri care au aparut in Fictiuni sa-l anunte pe Horia ca, atunci cind va veni vorba despre numarul respectiv, sa poata fi puse si linkuri la textele respective… macar asa sa ne mai aducem aminte.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s