Sunday Bookporn: Cucu însuşi… adică Glen Cook

Cel mai bine păstrat secret al F&SF-ului american e pe cale să iasă la iveală şi în România, mulţumită cîtorva cititori pasionaţi. E vorba de opera domnului Cook. Glen Cook. V-am delectat şi eu cu oarece pornografie dedicată celei mai cunoscute dintre seriile sale, Black Company, recent reeditată de Tor în patru volume omnibus: Chronicles of the Black Company, The Books of the South, The Return of the Black Company şi The Many Deaths of the Black Company. De curînd, nestemata cititorilor SF (by the way, aţi votat pentru clasamente?) a recenzat prima carte a seriei (şi sînt mîndru să afirm că eu i-am pus în mînă cartea asta!). Assassinul – admin al forumului F&SF de la ComputerGames – e şi el mare fan Cook (iar lectura comentariilor sale de pe CititorSF şi a intervenţiilor de pe forum o dovedeşte).

Amicul Schizoid e şi el cititor de Glen Cook, căci altfel nu ar fi avut cărţile sale de la Night Shade Books. Unul dintre volumele lui, A Cruel Wind, primul omnibus al seriei Dread Empire, cu o introducere de Jeff VanderMeer, a ajuns săptămîna trecută la mine, printr-un barter avantajos. Al doilea omnibus de la Night Shade Books, A Fortress in Shadow, şi o culegere de povestiri din acelaşi univers ficţional, An Empire Unacquainted with Defeat, au trecut din oficiu în capul listei viitoarelor achiziţii.

În bibliotecă mai am, de ceva vreme, un alt diptic fantasy marca Cook de la Tor, The Instrumentalities of the Night, alcătuit din The Tyranny of the Night şi Lord of the Silent Kingdom, precum şi două romane SF apărute tot la Night Shade: The Dragon Never Sleeps şi Passage at Arms (eu am varianta mass market, însă pe Book Depo acestea sînt disponibile şi în format trade).

Night Shade sînt hotărîţi să readucă în faţa cititorilor şi restul creaţiilor autorului american. Anul acesta vor reedita seria SF Starfishers, dar şi-au anunţat şi intenţia publicării unui omnibus cu cele trei romane ale ciclului Darkwar. Din backlist ar mai fi tot de la Night Shade romanele standalone Swordbearer şi Sung in Blood, iar de la Tor The Tower of Fear. Şi-o serie care, drept să vă spun, nu mă tentează, cu un detectiv paranormal (The Garrett Files): vreo unsprezece volume, majoritatea încă disponibile pe BookDepo.

Da, sînt multe de recuperat… Dar cu răbdare, oricine poate aduna o cvasi-integrală Cook. Cvasi-integrală fiindcă mă îndoiesc că se va găsi cineva care să-i reediteze romanul pornografic publicat odinioară sub pseudonim, The Swap Academy. Hehehe…

Current soundtrack: John Wetton – Live in Osaka
Anunțuri

19 gânduri despre &8222;Sunday Bookporn: Cucu însuşi… adică Glen Cook&8221;

  1. @Bear, sa stii ca si mie mi-ai pus in mana Glen Cook. Nu fizic, insa tot aia e 🙂

    Stii ceva daca si Reap the East Wind si An Ill Fate Marshalling vor fi reeditate in omnibus? Sa stiu daca iau si toata seria Dread Empire.

    Sper ca editiile noi ale The Instrumentalities of the Night (The Tyranny of the Night şi Lord of the Silent Kingdom) sa aiba acelasi format si stil ca omnibusurile The Black Company – vad ca Swordbearer (si omnibusurile Dread Empire aparute deja) respecta „regula”.

    La fel sper sa se intample si cu Darkwar (astept editia paperback).

    Deja Passage at Arms si The Dragon Never Sleeps sunt pe vine – am luat editiile care au acelasi format si stil ca Shadowline editia noua.

  2. Iata-ma-s propovaduitor de Cook si nici nu stiam 🙂
    Nu stiu nimic concret de Reap the East Wind si Ill Fate. Era un zvon la un moment dat ca ar fi renuntat la ele fiindca nu-s tocmai stralucite si nici Cook n-ar fi fost foarte incintat de ele.
    Eu nu ma cramponez de o editie sau un format anume. Ce-mi place la Night Shade e ca au mers pe un anume design la fantasy si altul la SF.
    La ora actuala am „pe vine” Tower of Fear, mass market. Cu Starfishers voi astepta sa iasa toate trei si-apoi am sa le iau. Fortress in Shadow, Swordbearer, Empire Unacquainted si Sung in Blood urmeaza si ele (dar probabil dupa Bookfest, dupa ce ma voi intrema financiar. Incetisor-incetisor…
    For your information: Cruel Wind e mai scund cam cu un centimetru fata de seria Black Company.

  3. Hmm, atunci o sa astept sa apara ce e de aparut din Dread Empire (paperback) si am sa le iau pe toate odata.

    Da, si mie imi plac cele doua formate (SF si fantasy) pe care le aplica Night Shade pt. Glen Cook.

    Din linku’ pe care l-ai dat vad editia hardback pt. Cruel Wind. Ea e mai scunda cu 1 cm?

  4. Hardback – editie „inalta” cartonata
    Trade paperback – editie „inalta” necartonata
    Mass paperback – editie scunda, necartonata (de buzunar)

    E corecta clasificarea? 😛

  5. E corecta, dar marimile difera. Am HB de cel putin 3 marimi, TP de ~6 marimi, MP tot cam asa, diferentele intre acelasi tip de carte fiind de 0.5-1cm. Nu suna ca fiind mult, dar e notabila diferenta cand le aliniezi pe un raft.

  6. Problema cu marimile pare sa fie universala – si la putinele editii romanesti pe care le am vad ca sunt discrepante – sa mentionez trei mass paperback-uri de la Tritonic – niciuna cu inaltimea egala cu cealalta: Orasul Gravat, Veniss Underground, Vanatorii de Fulgere.

  7. A venit un nou aviz postal – cre’ca e Swordbearer. O sa va spun maine daca e la fel de inalta ca The Black Company sau mai mica, cum e Cruel Wind.

  8. La britanici treaba e mult mai clara decit la americani. Cu hardback-urile (sau hardcovere) sint doua tipuri foarte frecvent folosite:
    – cele de 16 x 23 cm (sau 6 x 9 inci), care-s cele mai uzitate
    – cele de 15,5 x 21,5 cm (hardback mic – Ben Bova, de pilda, apare mai ales in formatul acesta). Restul dimensiunilor sint atipice si mult mai rare.
    La paperback, treaba e mai complicata. Britanicii au trei dimensiuni (denumite A, B si C):
    – A (trade mare) – 15,5 x 23 cm
    – B (trade mic) – 12,9 x 19,8 cm
    – C (sau mass market paperback) – 11 x 17,8 cm.
    La americani apar oarece variatii fata de dimensiunile britanice; dimensiunile sint aprox. la fel la hardcover, in schimb, la paperback apare ca dimensiune B 14,1×20,5 cm, iar ca dimensiune C (mass market) 10 x 17 cm.
    Daca britanicii se tin de dimensiuni, americanii sint mai toleranti cu diferentele. Ca la romani, de altfel.
    In ce ne priveste, la Millennium Press am decis (dupa despartirea de Tritonic) sa adoptam o dimensiune unica, inspirata de trade B (si pe care am utilizat-o si la primele noastre titluri, in 2005-2006): 12,5 x 19,5 cm. Variatiile apar din vina tipografiilor si sint in general sanctionabile prin penalizari la plata lucrarilor. Dupa 1-2 astfel de sanctiuni, tipografiile invata sa respecte dimensiunea ceruta. Din pacate, diferentele de buget disponibil pentru o carte sau alta duc la schimbari de tipografie… si de-aici alte noi discrepante de 1 mm sau 2…
    Altfel spus, e greeeeeeu al naibii sa respecti dimensiunile pe care ti le propui.

  9. Nu inteleg dc The Black Company e mai inalta (sau invers).
    Cu exceptia acestei serii, sunt aproape sigur ca toate celalalte carti fantasy ale lui (Swordbearer, Dread Empire, Darkwar, The Instrumentalities of the Night) vor fi mai scunde cu un cm).

  10. Ah, da. Corect 🙂

    Am luat de la posta azi dimineata si Dragon Never Sleeps si Passage at Arms (care e ceva mai mica). Cand ajung acasa diseara, o sa zic care din ele se potriveste cu Shadowline – le-am cumparat pe principiu’ ca au coperti asemanatoare, insa am luat teapa cu marimile. Ahhh.

  11. Dpdv al marimii:
    1. Dragons Never Sleep e identica cu Shadowbearer (adica un cm mai scunda decat cele 4 omnibusuri The Black Company)
    2. Passage at Arms e cu un cm mai scunda si mai ingusta decat Dragons Never Sleep, insa identica cu Shadowline.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s