Tocăniţă de Galileo

Două la număr, ambele din Timişoara, diferite ca ton şi ca profunzime. Cea dintîi e a Adinei B, căreia Galileo i-a plăcut îndeajuns de mult încît să ne dea o notă bună, pentru care îi mulţumim:

Per ansamblu Galileo e o revista buna, foarte buna chiar; am citit-o cap-coada si cu doar vagi pierderi de atentie in partile de bibliografie; continutul e valoros si demn de pastrat in biblioteca; prezentarea grafica e fara pata. Exista doar doua chitibusuri pe care eu le-as fi facut altfel: as fi pus inaintea textelor casetele care-i prezinta pe autorii lor (nu dupa texte) si as fi precizat URL-uri de bloguri si site-uri colaterale ale autorilor acolo unde este cazul. Ii dau nota generala 8/10 pentru ca sa fie loc de crescut, am inteles ca in numarul 2 ne asteapta un festin si mai generos.

Tot de la Timişoara, în cea de-a doua apariţie a e-zinului Helion, Cornel Secu strîmbă din nas la editorialul subsemnatului („grandilocvent şi plin de emfază, macină vorbe, vorbe, vorbe”) şi la articolul lui Graham Sleight despre Bradbury, dar mai ales la povestirea Grand Master-ului Joe Haldeman, care suferă de păcatul capital de-a fi apărut în prealabil, în caietul-program al Euroconului şi într-un Helion, ambele de acum 16 ani.  Poate că era nevoie de o versiune nouă a poveştii, avînd în vedere dificultatea găsirii celor anterioare? Ne aşteptăm însă la o aprofundare, poate, şi a punctelor bune ale revistei (căci vor fi fost şi din astea, nu?), căci maître Secu ne ameninţă:

„Însă vom vorbi mai pe larg despre această nouă revistă, care are calitate şi cantitate dar căreia-i lipseşte noutatea şi asumarea curajului în a lansa noi formule publicistice, în ediţia tipărită a Helion-ului.”

Blogul SRSFF citează pe larg nemulţumirile lui Cornel Secu, numind articolul acestuia „o analiză cumpătată”. Aşa o fi. Ce e de apreciat e că maître Secu s-a ostenit să citească el însuşi revista. Regretul meu major e c-am pierdut ocazia de a-i provoca sense of wonder prin noutatea revistei, apărută pe un suport atît de demodat precum hîrtia, într-un mediu atît de banal precum cel tipografic.

Mă consolez cu ceea ce mi-a scris Mircea Opriţă, căruia am să-i cer scuze pentru îndrăzneala de a cita dintr-un mesaj sosit pe adresa personală:

„nu pot decat sa ma uimesc si eu, ca si altii care au vazut volumul inaintea mea, de cat de bine arata primul numar din “Galileo”. Felicitari din toata inima si dumitale, si lui Michael: sunteti singurii care ar fi putut face, la aceasta ora, un trimestrial SF atat de serios conceput si atat de reusit ca aspect tipografic. Mi-a parut sincer rau cand au disparut “Fictiuni”-le si “fiction.ro”, vazand in “moartea” lor niste oportunitati pierdute pentru SF-ul romanesc. Iata ca n-a fost vorba decat de o moarte aparenta, iar noul avatar al publicatiei necesare promite sa fie superior fetzelor sale anterioare.”

Concluzia mea: mergem înainte. Check this space pe parcursul următoarei săptămîni pentru noi detalii privind prezenţa Millennium Press la Bookfest, unde vom lansa şi revista Galileo, în cadru festiv, aşa cum se cuvine.

PS: Să vă mai spun şi că a apărut Nautilus Nr.29, numărul pe iunie. Cîteva lucruri de citit acolo, între care şi articolul despre Bookfest al lui Mike, „amintirile despre viitor” ale lui Ştefan Ghidoveanu, dar şi o povestire savuroasă a Ştefanei Czeller (care a reuşit, după aventuri birocratice, să-şi smulgă exemplarul din Galileo din ghearele hrăpăreţe ale Poştei Române, promiţînd şi viitoare impresii de lectură).

5 gânduri despre &8222;Tocăniţă de Galileo&8221;

  1. a ajuns si la mine ieri si am citit cam un sfert din ea. pana acum nota aproape maxima. singurul cusur pe care il gasesc e ca e prea orientata spre text. ar fi mai aerisita daca ar aparea, de exemplu, poza fiecarui autor sub titlul povestirii sau articolului, poate chiar putina grafica sf.
    eu nu sunt un mare fan al prozei scurte, de aceea as prefera mai multe articole de istorie sf, critica(fara polemici) si portrete de sf-isti (autori, antologatori etc). totusi povestirile din revista sunt chiar ok.
    concluzie: felicitari draga ursule si astept cu nerabdare numarul al doilea.

  2. Dorin Davideanu a expediat pretul a doua abonamente la Galileo. A primit unul singur.
    De ce?

  3. @antuza: dorin a primit doua exemplare din galileo si doua volume-bonus. cu numarul doi vor veni celelalte volume-bonus (impreuna cu doua numere de revista, desigur). am decis sa alegem aceasta modalitate de expediere (un numar de revista + un volum-bonus la fiecare abonat) pentru a nu creste exagerat costul expedierii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s