Cum am căzut pe gînduri

V-am pomenit acum vreo două zile de blogul lui Fumi. Am citit ieri acolo o însemnare care m-a pus pe gînduri, „Despre talanţi şi talente”. Ideea de bază poate fi rezumată cam aşa: ne dorim să facem diverse chestii la care simţim că ne pricepem şi, luîndu-ne cu viaţa, facem altele. Mă rog, cam asta am înţeles eu. Fumurescul o spune mult mai frumos.  Şi, spunînd, se deschide cititorului. Ca după aia să-i invite chiar pe cititori să se deschidă. Totdeauna mi-au plăcut textele lui, începînd cu editorialele din NU şi-apoi din celelalte publicaţii în care l-am citit, începute la jumătatea frazei, ca şi cum ar fi fost o bucată dintr-o conversaţie mai amplă, în care lectorul a nimerit din întîmplare şi s-a alăturat, captivat de cele povestite. Am regăsit acelaşi gen de scriitură, sau cel puţin mie aşa mi s-a părut, la Gheo. Şi uite-aşa, citind la Fumi, gîndindu-mă la Gheo şi revizitîndu-i blogul ca să citesc despre masa de scris ideală, citind apoi cîteva capitole dintr-o carte care m-a prins şi m-a făcut (iar) să-mi doresc s-o fi scris eu, participînd apoi la un brainstorming fertil pe blogul unei prietene de departe, am căzut pe gînduri (o chestie care, în ultima vreme, mi se întîmplă tot mai des, cred că-i semn că îmbătrînesc) şi am ajuns, într-un tîrziu, la o concluzie întrebătoare: cît de greu e să iei decizii care îţi schimbă viaţa radical, în bine (chiar dacă tu poţi doar să speri că se va întîmpla aşa)? Vi s-a întîmplat să visaţi la ceva şi, la un moment dat să daţi toate dracului şi să vă spuneţi: „la naiba, o fac!” şi chiar să o faceţi şi să iasă bine? De ce scriu oamenii mai degrabă despre neîmpliniri şi nu se bat cu cărămida în piept cînd ceva le iese bine? Mie, cel puţin, îmi plac poveştile adevărate cu final fericit. Mă mobilizează. Aşadar… Ce-aţi mai făcut şi v-a ieşit nesperat de bine în ultima vreme? Ce-aţi vrea să faceţi şi aveţi convingerea că v-ar împlini? Liber la comentarii!

Anunțuri

8 gânduri despre &8222;Cum am căzut pe gînduri&8221;

  1. Dacă tot am căzut în mijlocul discuţiei – care este cartea pe care o citeşti şi ţi-ai fi dorit să o scrii tu?
    Şi o să risc să fiu primul care răspunde la întrebarea ta şi o să zic că nu… Nu am avut tăria de caracter să iau o decizie radicală. Dar tot îmi promit că într-o zi 🙂
    Nu ştiu de alţi oameni (sau mai ales de scriitori) dar mie îmi este cel mai uşor să scriu atunci când nu am împliniri. Cu cât a ieşit ceva mai prost sau sunt într-o groapă mai adâncă (eventual alături de câţiva lei) cu atât mi-a fost mai uşor să scriu (despre situaţie sau despre orice altceva). Prin urmare s-ar putea ca rezultatul final să fie un procent mai mare de nerealizări descrise cu lux de amănunte.
    Dar nu o să te pot ajuta azi. N-am făcut nimic bun în ultima vreme. Să vezi ce nuia primesc de la Moşu 🙂
    Cred că mai dificil de realizat decât actul în sine este găsirea drumului care duce spre împlinirea de care spui. Ar fi fost bun un GPS pentru aşa ceva…

    PS. Pe bune că trebuie să adaugi un plugin pentru urmărirea comentariilor. Pe aici pe la tine sunt de multe ori discuţii interesante şi ar fi mai uşor de… urmărit 🙂

  2. nu e vreun merit deosebit al meu, dar a iesit bine 😀 am cheltuit o caruta de bani pe un laptop (in loc de fotolii, masina de spalat, alte etc-uri) dar merge ataat de frumos… si inca mi-au ramas bani ca sa mananc luna asta :))

  3. Ceva ce a ieşit bine? De 7-8 ani îmi tot spun că voi scrie ceva ce să nu ţin doar pentru mine. Am făcut-o şi chiar dacă puţină lume mi-a citit povestirea şi chiar dacă am primit şi câteva critici negative (care nu erau de fapt argumentate de nici un fel ci se limitau la a face afirmaţii) mă declar mulţumit. Am făcut acel prim pas care este mereu cel mai dificil. ( Acum mă gândesc deja la ceva …mai mare, dacă îmi iasă cred că mă voi simţi împlinit)

  4. Nu as vrea par pesimist nu sunt de felul meu, dar ma intreb daca ne-am atinge visul, cel mai ascuns si cel mai dorit, oare nu ne-am fauri altul. Si am dori sa il atingem pe acela?
    Daca am face o schimbare radicala in viata noastra oare nu am ridica stacheta personala la un nou nivel?
    Poate toate aceste vise si obiective ne fac fericiti, dar suntem prea ocupati sa observam…

  5. @Dark Wolf
    Am citit, acum foarte mult timp, o poveste. Nu-mi amitesc nici cum se chema, nici de cine era scrisa, nici care era, de fapt, actiunea. Dar incepea cu cele trei ursitoare venite langa leaganul unui fiu de imparat. Nu mai stiu ce i-au menit primele doua, dar cea de a treia i-a spus: „Sa nu fii multumit niciodata!”, fapt ce a amarat inima parintilor. Insa un sfetnic batran le-a redat voiosia, explicandu-i imparatului ca, fara astfel de oameni care nu ajung sa fie multumiti niciodata, n-ar mai fi locuit intr-un palat, ci intr-o grota, purtand piei de animale in loc de straie scumpe. In concluzie, nu vad nici un fel de pesimism in intrebarea ta 😀
    @ Ca sa raspund la intrebarea lui Horia, ceea ce mi-a iesit nesperat de bine a fost trecerea la o noua ocupatie/meserie: cea de traducator – nu in sensul ca m-as fi umplut de bani, ci in sensul ca ma simt foarte bine si ca pot duce un trai decent lucrand acasa, la o masuta pe care o impart cu un motan (pe jumatate sta laptop-ul meu, pe cealalta jumatate doarme el). Nu stiu cum o sa-mi mearga in continuare, in actualele conditii de criza economica, dar, cel putin pentru moment, mi-am vazut visul cu ochii. 🙂
    Ceea ce as vrea sa fac de acum inainte si am convingerea ca s-ar putea implini este scrierea unui roman (SF sau F). Unul care sa-mi placa mie, pe care sa-l pot privi cu ochi obiectivi spunand ca e bun. Bineinteles ca mi-as dori si sa-l publice cineva, dar, daca asta n-o sa se-ntample, o sa-i fac loc intr-un blog – si tot o sa fiu multumita 🙂
    @ Cat despre intrebarea pusa de Corwin (n-am inteles daca i-a pus-o numai lui Horia sau tuturor celor care trec pe aici, dar asta nu conteaza), ultima carte pe care am citit-o si mi-am dorit s-o fi scris eu este Turbion (Spin), de Robert Charles Wilson.

  6. @corwin: n-am raspuns ieri, raspund azi. cartea pe care o citesc e de fapt o trilogie, THE NIGHT ANGEL TRILOGY a lui Brent Weeks, sint in miezul volumului 2 (SHADOW’S EDGE) si-mi place la nebunie! e dark, e fantasy epic si, mai ales fiind vorba de un debut, e grozava.

  7. Bine mai Ursule!omoara-ne cu cartile tale in continuare!esti bun!dar nu ne mai rasuci cutitul in rana,simt cum invidia ma roade!
    In viata pot spune ca m-am ajuns,mi-am construit o casa cu miinile mele,mi-am facut confortul personal,am o familie superba,o biblioteca extra dar ce imi lipseste sunt cartile bune care asteapta sa fie traduse in romana.
    Ii iubesc deopotriva si pe traducatori si pe editori dar si pe redactori sunt piese in lantul facerii unei carti,dar atentie nu ne mintiti! va apreciez si va stimez munca dar nu ne dati teapa!
    Imi doresc numai carti bune iar restul vom vedea!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s