De ce nu voi participa la Romcon 2017

Am primit în cursul dimineţii de azi, din partea Asociaţiei Române a Cluburilor şi Autorilor de Science Fiction (ARCASF), o invitaţie de a participa la Romcon 2017, în calitate de editor; invitaţia e semnată de preşedintele acesteia, Mircea Opriţă (un om pe care îl stimez enorm şi îl consider un prieten apropiat). În anii anteriori am participat la reuniunile de acest gen de la Suceava (septembrie 2015) şi Bucureşti (octombrie 2016); despre întîmplarea de la Suceava am scris în Ştiinţă & Tehnică la vremea potrivită, iar după fiasco-ul de la Bucureşti… nici măcar nu mi-a mai venit să scriu.

Anul acesta nu voi merge la Rîmnicu Vîlcea şi am ţinut să îmi motivez refuzul de a participa, aşa că am răspuns invitaţiei după cum urmează, printr-un e-mail (pe care îl voi cita integral, deoarece am mari îndoieli că organizatorii îl vor face public):

Vă mulţumesc pentru invitaţia pe care mi-aţi adresat-o, dar am să refuz categoric să o onorez, din mai multe motive. În primul rînd, organizatorii sînt aceiaşi ca anul trecut. Iar manifestarea de anul trecut a fost penibilă, ca să folosesc un cuvînt mult prea blînd. Cazarea şi masa au fost singurele lucruri OK şi, avînd în vedere că au fost gratuite, nu voi avea nesimţirea de a comenta ceva în privinţa acestora. Dar:

programul a fost vraişte: instabil şi total lipsit de consistenţă; nu s-a respectat absolut nimic în afara orelor de masă;

organizarea premiilor a fost cel puţin dubioasă: juriul, în frunte cu preşedintele lui, habar n-avea despre ce a fost vorba şi aş putea să pun gîtul că în bună măsură membrii lui nici măcar nu citiseră jumătate dintre scrierile asupra cărora s-au exprimat;

votul publicului a fost, în opinia mea, dacă nu măsluit, cel puţin influenţat de felul în care au fost concepute buletinele de vot; în ciuda solicitării mele, nu s-a făcut public numărul de voturi din partea publicului;

cît despre participarea publicului din afara cercului restrîns al acelora care suportă să stea în aceeaşi încăpere cu Cornel Secu, aceasta a fost sublimă, dar a lipsit cu desăvîrşire; ca urmare, cîştigul din participare în calitate de editor a fost nul.

Am aruncat o privire prin programul propus pentru acest an. Şi iată ce am constatat:

conferinţele şi mesele rotunde dezbat aceleaşi chestiuni generice şi fără finalitate practică, molfăite la toate reuniunile fandomiale de pe vremea lui Ceauşescu şi pînă în prezent;

omniprezenta nulitate numită George Ceauşu, un individ lipsit de merite şi care anul trecut a avut o prestaţie total descalificantă, e din nou la loc de onoare în program;

modalitatea de acordare a premiilor e la fel de nebuloasă şi nu garantează obiectivitate;

solicitarea adresată editurilor – de a trimite exemplare din cărţile publicate dacă vor ca acestea să fie luate în considerare pentru premii – mi s-a părut nu doar ineptă, ci de-a dreptul jignitoare: o lucrare e demnă de a fi premiată numai dacă e oferită pe daiboj membrilor juriului; ok, nimeni nu le cere juraţilor să cumpere şi să citească tot, dar dacă i-a cuprins în juriu, organizatorul trebuie să se asigure că aceştia au capacitatea şi posibilitatea de a judeca în cunoştinţă de cauză;

cel puţin trei dintre membrii juriului nu au nici o relevanţă pentru F&SF-ul românesc actual şi am dubii în ceea ce priveşte capacitatea lor de a oferi o judecată obiectivă;

tabloul e completat de locul ales pentru desfăşurare, un oraş lipsit de orice relevanţă în peisajul F&SF actual, unde nu aveţi – şi nu avem – idee dacă există un public minimal interesat de F&SF; aşadar potenţialul comercial lipseşte şi de această dată.

Din toate aceste motive, nu intenţionez să particip, cu Millennium sau în calitate de persoană particulară, la Romconul din acest an sau la vreunul dintre cele ce vor avea loc în anii viitori, cîtă vreme modalitatea de organizare şi organizatorii vor rămîne aceiaşi. Ceea ce numiţi Romcon e doar o tentativă penibilă de turism cu pretext F&SF, iar în ceea ce priveşte activitatea mea turistică prefer să aleg destinaţii mai interesante, care să nu-mi solicite nervii, şi, în integralitate, un anturaj care să nu mă facă să strîmb din nas.

Am scris aceste rînduri cu tristeţe. Am avut ocazia să particip la destule convenţii de F&SF pe alte meleaguri, fie că e vorba de Franţa, Marea Britanie, Cehia, Ungaria sau Slovacia. Am văzut succesul Sci+Fi Fest-ului de anul trecut, cu care organizatorii Romcon au fost prea orgolioşi să se asocieze. Ei bine, Romconurile, aşa cum sînt ele organizate de ARCASF, sînt o glumă proastă – da’ proastă rău – în comparaţie cu cea mai neînsemnată manifestare externă la care am avut privilegiul de a participa. Şi încă ceva: regret asocierea multor oameni de valoare cu această mascaradă sinistră care uzurpă însăşi ideea de convenţie naţională. Sper, probabil zadarnic, că acest nou fiasco prefigurat le va deschide ochii.

•

Pe de altă parte, am toată disponibilitatea pentru a participa la AntareSF, întîlnirea organizată de cenaclul braşovean, şi la următoarea ediţie a Sci+Fi Fest-ului, dacă nu vor interveni motive ulterioare obiective. Sper că-i voi întîlni acolo pe mulţi dintre prietenii mei, mai toleranţi decît mine, care vor alege totuşi să participe la Romcon. Nu e vorba aşadar de o respingere în bloc a manifestărilor fandomului, ci pur şi simplu de refuzul de a fi complice la o şi mai acută tîrîre în derizoriu a ideii de convenţie de F&SF.

Later edit: Am reluat azi pe Metatexte articolul scris despre Romcon 2015 pe care l-am publicat în Ştiinţă & Tehnică. Îl puteţi citi aici.